Două vulnerabilități critice au fost semnalate în cadrul limbajului de programare PHP, primind un scor de severitate de 9,2 din 10 pe scala de evaluare. Aceste breșe de securitate permit unui atacator să preia controlul unui server de la distanță, fără a avea nevoie de un cont sau de o parolă. Incidentul a fost raportat în contextul Lunii Europene a Securității Cibernetice, după ce s-a constatat că atacatorii au început deja să exploateze aceste breșe în atacuri reale.
Situația reflectă o tendință alarmantă în domeniul securității digitale, conform datelor furnizate de ENISA. În anul 2025, au fost identificate peste 48.000 de vulnerabilități software, ceea ce reprezintă o creștere de 22% față de anul precedent. În peste 60% din cazurile în care sursa atacului a putut fi identificată, atacatorii au utilizat tocmai astfel de breșe. Aproape trei sferturi din organizațiile afectate furnizează servicii esențiale sau importante pentru societate.
Instituțiile publice sunt cele mai vizate ținte, reprezentând aproape o treime din totalul cazurilor de atac. Impactul acestor breșe poate fi resimțit direct de cetățeni prin perturbarea serviciilor esențiale, precum programările medicale sau transportul feroviar. România a experimentat deja astfel de situații, inclusiv atacul ransomware asupra sistemului informatic Hipocrate în februarie 2024 și atacul asupra ANCPI în iulie 2026, care a blocat platforma e-Terra pentru aproape o lună.
Pentru a gestiona riscurile, ANIS propune implementarea listelor SBOM (Software Bill of Materials), care funcționează ca o etichetă pentru componentele software. Această măsură ar permite organizațiilor să identifice rapid dacă un sistem utilizează o componentă vulnerabilă ce necesită actualizare imediată. De asemenea, se pune accent pe evitarea dependenței de un singur furnizor prin utilizarea standardelor deschise, facilitând astfel înlocuirea componentelor fără a bloca întregul sistem public.
Eficiența răspunsului la incidente este limitată de procedurile de raportare fragmentate către diverse instituții, precum Directoratul Național de Securitate Cibernetică sau BNR. ANIS solicită crearea unei platforme naționale unice de raportare, conectată la cea europeană, pentru a reduce birocrația. Comisia Europeană estimează că un punct unic de raportare ar putea reduce la jumătate costurile administrative, permițând companiilor să se concentreze pe protecția efectivă a sistemelor în timpul unui atac.
Securitatea cibernetică implică și pregătirea pentru amenințările viitoare, precum calculul cuantic, care ar putea compromite metodele actuale de criptare. Organizațiile din sectoarele finanțe, telecomunicații, energie și sănătate sunt sfătuite să își inventarizeze sistemele de criptare până în anul 2028. Această pregătire este esențială pentru a proteja datele bancare, medicale și de stat împotriva decriptării ulterioare de către tehnologii avansate.