Utilizatorii serviciilor de inteligență artificială, precum ChatGPT sau Google Gemini, percep utilizarea acestor tehnologii ca pe un factor care le îmbunătățește capacitățile mentale, în timp ce consideră că restul populației ar putea deveni mai puțin capabilă. Un studiu citat de The Times evidențiază această discrepanță de percepție între impactul asupra individului și cel asupra celor din jur. Cercetătorii au observat că tehnologia oferă utilizatorilor un sentiment de fluență mentală, făcându-i să creadă că procesele lor cognitive funcționează mai eficient.
Sondajul, realizat de Public First pe un eșantion de 2.000 de adulți, indică faptul că 59% dintre participanți sunt de acord că inteligența artificială îi face pe oameni mai puțin inteligenți. În contrast, doar 14% dintre respondenți au declarat că nu sunt de acord cu această afirmație. Interesant este că, deși există o teamă generală de declin intelectual, utilizatorii susțin că IA le-a îmbunătățit capacitatea de a genera idei, de a se concentra și de a scrie texte de la zero.
Cecilia Heyes, profesoară de psihologie la Universitatea din Oxford, explică acest fenomen prin conceptul de „fluență de procesare”. Chatboții par să asculte atent și să descompună informația în bucăți ușor de digerat, oferind utilizatorilor o senzație de structură și simplitate. Această interacțiune creează iluzia unei funcționări mentale superioare, deși utilizatorii sunt mult mai obiectivi atunci când evaluează modul în care ceilalți se bazează pe aceste instrumente digitale.
Cecilia Heyes compară utilizarea excesivă a inteligenței artificiale cu lipsa exercițiului fizic sau cu faptul de a conduce mereu o mașină fără a mai merge pe jos. Această analogie sugerează că dependența de tehnologie ar putea duce la o pierdere a formei fizice sau mentale. Teama de atrofie intelectuală este cea mai vizibilă în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani, prima generație care a integrat IA în mediul universitar și pe piața muncii.
Datele colectate relevă și o contradicție între capacitățile reale și cele percepute. Deși 86% dintre oameni recunosc că IA le permite să îndeplinească sarcini care altfel le-ar fi depășit limitele, aproape patru din cinci persoane cred că și-ar putea menține performanța la locul de muncă sau la universitate chiar dacă IA ar dispărea mâine. Această încredere excesivă este comparată cu un experiment în care oamenii își supraestimează raza de acțiune atunci când nu mai au la dispoziție un instrument de ajutor.
Evoluția tehnologiilor de inteligență artificială generativă a transformat modul în care informația este procesată și consumată la nivel global. Deși tehnologia poate fi utilizată pentru a gestiona sarcini repetitive, neliniștea publicului se extinde și către sfera socială. Există o preocupare crescută că externalizarea gândirii către mașini ar putea afecta nu doar capacitățile individuale, ci și capacitatea oamenilor de a înțelege emoțiile celorlalți și de a menține conexiuni interpersonale autentice.