Regulamentul european privind inteligența artificială, cunoscut sub numele de AI Act, introduce noi responsabilități pentru companiile care permit angajaților să utilizeze instrumente precum ChatGPT, Copilot sau Gemini. Această reglementare vizează situațiile în care personalul folosește tehnologia pentru redactarea de e-mailuri, întocmirea rapoartelor, generarea de oferte sau analiza documentelor de lucru. Implementarea acestor norme devine obligatorie pentru entitățile care utilizează sisteme de inteligență artificială în activitatea lor cotidiană.
Conform prevederilor din articolul 4, noile reguli intră în vigoare începând cu data de 2 februarie 2025. Această măsură nu se aplică doar dezvoltatorilor de tehnologii AI, ci și tuturor firmelor care folosesc aceste sisteme în procesele interne. În contextul reformulării prin Regulamentul (UE) 2026/1744, cunoscut sub numele de pachetul „Digital Omnibus”, companiile sunt obligate să implementeze măsuri care să sprijină alfabetizarea AI a angajaților. Această instruire trebuie să țină cont de experiența, rolul și nivelul de cunoștințe al fiecărui membru al echipei.
Deși regulamentul nu impune un format standardizat, un număr specific de ore de training sau o certificare obligatorie, firmele trebuie să demonstreze că au luat măsuri concrete. Tudor Dumitrescu, inginer software senior, subliniază că lipsa unor reguli clare și a instruirii poate deveni o problemă majoră în cazul unor incidente de securitate. De exemplu, dacă datele clienților ajung într-un chatbot public, se aplică în paralel și normele GDPR, iar absența unor proceduri interne va fi dificil de justificat în fața autorităților.
Problemele majore identificate în utilizarea AI la locul de muncă nu sunt de natură tehnică, ci țin de modul de operare al oamenilor. Tudor Dumitrescu, care este și fondatorul Academia Programatorilor, avertizează că riscurile includ introducerea datelor clienților în chat-uri publice, transmiterea de răspunsuri inventate fără verificare sau utilizarea unor mesaje false ca fiind reale. Pentru majoritatea organizațiilor, respectarea articolului 4 nu ar trebui să reprezinte birocrație, ci simpla stabilire a unor reguli clare și a unei conștiințe profesionale.
În România, deși AI Act este aplicabil, cadrul legislativ care stabilește exact autoritățile de control și regimul sancțiunilor este încă în proces de pregătire. ANCOM este propusă ca autoritate de supraveghere a pieței pentru a gestiona aceste procese. Până la finalizarea acestui proces legislativ național, companiile trebuie să fie pregătite pentru cerințele europene privind gestionarea riscurilor asociate utilizării instrumentelor de inteligență artificială generativă în mediul profesional.
Reglementările europene privind inteligența artificială fac parte dintr-un efort mai larg de reglementare a economiei digitale în Uniunea Europeană. Aceste norme urmăresc să creeze un cadru de încredere pentru utilizatori, protejând în același timp datele personale și asigurând transparența algoritmilor. Implementarea AI Act marchează o tranziție importantă de la utilizarea necontrolată a tehnologiilor emergente la un model de guvernanță digitală structurat și monitorizat strict.