O singură explozie nucleară produsă la o altitudine suficient de mare ar putea scoate din funcțiune aproape toți sateliții de pe orbita joasă a Pământului. Un nou studiu avertizează că o astfel de detonare ar distruge capacitatea de operare a aproape întregii rețele orbitale în decurs de o lună. În prezent, pe orbita joasă se află peste 13.000 de sateliți care asigură prognozele meteo, comunicațiile telefonice, serviciile de internet și transmiterea datelor.
Cercetătorii de la Universitatea Wisconsin-Madison și Universitatea Princeton au simulat o explozie de un megaton la 500 de kilometri deasupra Atlanticului de Sud. Această zonă, cunoscută sub numele de Anomalia Atlanticului de Sud, are un câmp magnetic neobișuit de slab. Condițiile din această regiune ar amplifica efectele radiațiilor prin captarea particulelor radioactive, expunând repetat navele spațiale pe măsură ce acestea orbitează planeta.
Simularea, care a inclus 13.300 de sateliți activi, arată o degradare rapidă a infrastructurii. După o zi de la explozie, 25% din flotă ar deveni nefuncționale, iar la sfârșitul celei de-a treia zile, procentul ar ajunge la 78%. După o săptămână, 98% dintre sateliți ar fi forați, iar după 15 zile, proporția ar crește la 99,4%, conform datelor studiate de echipa condusă de Zach Petersen.
Pericolul nu este reprezentat doar de radiații, ci și de riscul crescut de coliziuni în spațiu imediat după detonare. Pierderea controlului asupra manevrării primelor sateliți afectați ar putea genera aproximativ 20 de ciocniri în primii doi ani. După un deceniu, aceste evenimente ar putea crea aproximativ 3.900 de noi fragmente de deșeuri spațiale care ar orbita în jurul Pământului, îngreunând orice tentativă de restabilire a serviciilor.
Chiar și un scenariu cu un focos mult mai slab, de 100 de kilotone, ar putea duce la neutralizarea a 99% dintre sateliți în aproximativ un an. Restabilirea serviciilor orbitale ar fi extrem de dificilă, deoarece noile dispozite ar trebui să supraviețuiască atât radiațiilor, cât și deșeurilor spațiale rămase. Echipa subliniază necesitatea urgentă de a preveni utilizarea armelor nucleare în spațiu pentru a evita o catastrofă de proporții.
Istoricul testelor nucleare în spațiu include 18 explozii efectuate de Statele Unite și Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece. Cea mai puternică, Starfish Prime, a avut loc în 1962, când un focos de 1,4 megatone a fost detonat la 400 de kilometri deasupra Oceanului Pacific. Acest eveniment a dus la scoaterea din funcțiune a mai multor sateliți, moment care a impulsionat ulterior semnarea Tratatului de Interzicere Parțială a Testelor Nucleare.