O femeie din Franța a încercat să conteste datoriile fiscale către stat utilizând tehnologia de inteligență artificială, însă demersul său a dus la o sancțiune financiară. Aceasta a folosit un instrument de AI pentru a redacta o plângere oficială împotriva administrației fiscale, dar Tribunalul Administrativ din Rennes a respins acțiunea prezentată. În urma acestei decizii, instanța a dispus aplicarea unei amenzi de 500 de euro către persoana responsabilă pentru documentul contestat.
Incidentul a luat amploare după ce femeia a depus, pe 4 decembrie 2025, o plângere prin care solicita anularea unei taxe pe valoare adăugată (TVA) aferente anului 2023, împreună cu penalitățile calculate. În cadrul deciziei emise pe 19 august 2026, magistrații au stabilit că documentul depus era evident redactat cu ajutorul unui instrument de inteligență artificială. Tribunalul a observat că reclamația era marcată de erori formale și de o argumentație extrem de lacunară.
Analiza instanței a evidențiat faptul că textul generat de tehnologie nu conținea informațiile necesare pentru a justifica solicitările contribuabilei în fața legii. Mai mult, femeia mai depusese anterior o plângere pe aceeași temă, care fusese deja respinsă de autorități. Din acest motiv, tribunalul a considerat că noua cerere constituie un abuz de procedură, motiv pentru care a impus sancțiunea de 500 de euro pentru utilizarea acestui mecanism de redactare.
Deși suma de 500 de euro a fost aplicată în acest caz, legislația franceză prevede pedepse mult mai severe pentru astfel de acțiuni. Pentru abuzurile de procedură, instanțele pot aplica sancțiuni financiare care pot ajunge până la pragul de 10.000 de euro. Tribunalul din Rennes a lansat un apel către cetățeni, subliniind necesitatea de a utiliza instrumentele bazate pe inteligență artificială cu tact și prudență, pentru a evita erorile juridice.
Fenomenul utilizării inteligenței artificiale în justiție este într-o continuă expansiune, cu dosare și contestații generate automat care ajung tot mai des pe masa judecătorilor. Deși aceste documente pot prezenta un limbaj juridic bine structurat și un aspect profesional, ele sunt adesea lipsite de detalii esențiale. În multe cazuri, argumentele prezentate pot fi eronate sau înșelătoare, ceea ce duce la pierderea timpului instanțelor și la sancționarea contribuabililor.
În cadrul sistemului juridic francez, noțiunea de abuz de procedură este aplicată atunci când o acțiune în instanță este deschisă cu rea-credință, din neglijență gravă sau este vădit nefondată. Deși accesul la justiție este un drept garantat, magistrații au obligația de a sancționa demersurile care urmăresc doar tergiversarea deciziilor sau care contribuie la aglomerarea inutilă a rolului tribunalelor.