Cancelarul Friedrich Merz a ridicat întrebări privind necesitatea unui venit de bază în contextul transformărilor aduse de inteligența artificială. În cadrul Summitului Digital al guvernului german din 2026, desfășurat la începutul lunii noiembrie, Merz a fost întrebat despre soluții pentru potențiala redundanță a sute de mii de oameni. Politicianul conservator nu a respins ideea, recunoscând că inteligența artificială va schimba lumea muncii atât de fundamental încât va impune o reflecție serioasă asupra productivității și a mecanismelor de susținere economică.
Această deschidere vine într-un moment în care politicile actuale ale guvernului Merz pun accent pe creșterea activității profesionale. De la preluarea funcției anul trecut, acesta a promovat creșterea vârstei de pensionare și a înăsprit regulile privind concediile medicale. Merz a criticat anterior conceptul de echilibru între viața profesională și cea privată, susținând că populația trebuie să muncească mai mult și mai eficient, o viziune care pare să intre în conflict cu riscurile de automatizare.
Impactul asupra ocupării forței de muncă este evaluat sever de autorități. Andrea Nahles, șefa Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă din Germania, a avertizat că inteligența artificială ar putea costa țara până la 800.000 de locuri de muncă în următorii 15 ani. Deși tehnologia ar putea crea un număr similar de posturi, impactul socio-economic ar fi considerabil. Și Karsten Wildberger, ministrul pentru transformare digitală, susține că un venit de bază necondiționat ar putea face parte din soluția de atenuare a acestor perturbări.
Susținătorii conceptului, precum Kirsten Herrmann de la organizația Mein Grundeinkommen, consideră că discuțiile politice sunt necesare pentru stabilitatea economică. Totuși, Herrmann notează o diferență de viziune între liderii tehnologici și activiștii sociali. În timp ce figuri precum Elon Musk, Sam Altman sau Dario Amodei au susținut ideea de venit de bază universal, Herrmann consideră că abordarea lor este de natură neoliberală, concentrată pe ce se va întâmpla când nu vor mai exista locuri de muncă profitabile, spre deosebire de scopul organizațiilor sale de a oferi securitate economică preventivă.
Pe de altă parte, economiștii din mediul mainstream manifestă prudență din cauza costurilor enorme. Dominik Enste, de la Institutul Economic German (IW) din Köln, susține că un astfel de sistem este imposibil de susținut financiar în Germania, având în vedere și obligațiile pentru pensii. El propune însă o schimbare a sistemelor de securitate socială, eventual prin impozitarea veniturilor generate de inteligența artificială, dar sub forma unui venit de bază condiționat, care să păstreze stimulentele pentru munca activă.
Transformarea tehnologică actuală este considerată de experți ca fiind fără precedent prin viteză și amploare. Conform estimărilor FMI din 2024, aproximativ 40% dintre locurile de muncă la nivel mondial vor fi influențate de inovațiile AI, iar în statele industrializate această proporție poate ajunge la 60%. Această evoluție pune sub semnul întrebării modul în care vor fi redistribuite câștigurile de productivitate și cine va decide direcția în care va fi modelată integrarea tehnologiei în societate.