China a dezvăluit planurile sale ambițioase pentru explorarea Lunii, vizând trimiterea unor astronauți pe suprafața satelitului natural înainte de anul 2030. Programul spațial chinez va fi structurat în patru misiuni distincte, însă primele trei etape vor fi realizate fără prezența echipajului uman. Această strategie de explorare urmează să fie implementată prin lansări succesive de vehicule spațiale și landere, pregătind terenul pentru contactul direct cu mediul lunar.
Prima etapă a acestui plan va avea loc în anul 2027, implicând lansarea navetei spațiale Mengzhou pe orbită. Pentru această misiune, autoritățile vor utiliza o rachetă de tip Long March 10A. Ulterior, în anul 2028, a doua misiune va folosi racheta Long March 10 pentru a trimite landerul lunar Lanyue în jurul Lunii. Aceste primele două faze sunt esențiale pentru testarea tehnologiilor de navigare și a capacităților de orbita lunară.
În anul 2029, China va executa a treia misiune, care va consta în două lansări separate cu racheta Long March 10. Aceste două decolaje vor transporta atât naveta spațială Mengzhou, cât și landerul lunar Lanyue. Cele două vehicule spațiale vor efectua manevra de andocare pe orbita Lunii, urmând ca ulterior să se despartă. După această separare, landerul Lanyue va fi trimis pe suprafața Lunii pentru a îndeplini obiectivele stabilite.
Ultima etapă, programată pentru anul 2030, va replica structura misiunii Apollo 11 din 1969. Această a patra misiune va include trei astronauți, însă configurația lor va fi diferită: doi dintre aceștia vor ajunge pe suprafața Lunii la bordul landerului Lanyue, în timp ce al treilea membru al echipajului va rămâne pe orbită în interiorul navetei Mengzhou. Această abordare asigură atât explorarea suprafeței, cât și menținerea unei prezențe orbitale.
Această expansiune a programelor spațiale chineze are loc într-un context de intensificare a competiției tehnologice și militare globale. În timp ce China își dezvoltă capacitățile de explorare, alte puteri, precum Statele Unite, confirmă prezența unor sisteme de control spațial armate pe orbită. Această dinamică reflectă o transformare a spațiului dintr-un domeniu de cercintă într-un activ strategic central, utilizat pentru securitate națională și supraveghere militară.
Sectorul spațial european reflectă această schimbare de paradigmă prin creșteri semnificative ale bugetelor dedicate. Cheltuielile statelor europene pentru acest sector au crescut cu 12% în 2025, ajungând la un total de 13,5 miliarde de euro. Această tendință este alimentată de necesitatea de a extinde capacitățile de apărare și de a reduce dependența de serviciile de securitate oferite de Statele Unite, în special în contextul noilor provocări geopolitice.