Implementarea coordonată a resurselor energetice distribuite, împreună cu procesul de electrificare, ar putea reduce costurile totale de funcționare ale sistemului electric cu până la 40% până în anul 2030. Această evoluție este strâns legată de extinderea utilizării panourilor solare și a sistemelor de stocare prin baterii. Pe lângă scăderea prețurilor, aceste economii ar putea contribui cu încă 0,8% la PIB-ul economiei globale până la finalul deceniului, conform unui nou studiu de specialitate.
Raportul intitulat System Costs of Electricity: A New Baseline for the 21st Century Economy a fost publicat de Schneider Electric Research Institute. Cercetătorii au analizat 40.500 de scenarii diferite, luând în calcul diverse combinații ale costurilor pentru energia solară, baterii și rețeaua electrică. Scopul analizei a fost determinarea impactului resurselor energetice distribuite (DER) asupra costurilor totale, verificând dacă extinderea acestora va duce la o scădere sau la o creștere a prețurilor.
Stocarea energiei prin baterii reprezintă un factor critic pentru stabilitatea costurilor sistemului. În condiții de costuri medii la nivel global, o necorelare a duratei de stocare a bateriilor între diferite tipuri de active poate genera creșteri ale costurilor totale de până la 35% peste nivelul de referință actual. Cercetarea subliniază că ordinea implementării energiei solare, a bateriilor și a electrificării este la fel de importantă ca ritmul de extindere a acestora.
Pentru a evita creșterile temporare ale costurilor, dezvoltarea surselor regenerabile trebuie să fie însoțită de accelerarea consumului bazat pe electricitate. Aceasta include vehiculele electrice (EV), pompele de căldură și centrele de date. Utilizarea capacității eliberate de baterii permite distribuirea costurilor fixe asupra unui volum mai mare de energie vândută, ceea ce reduce prețul pe megawatt-oră și ajută la aplatizarea curbei de sarcină din rețea.
Raportul propune trei priorități pentru atingerea acestor obiective economice. Prima este atenuarea curbei de sarcină prin tarife diferențiate în funcție de intervalul orar. A doua prioritate vizează menținerea unui ritm uniform între ofertă și cerere, prin stimulente pentru investiții care susțin dezvoltarea paralelă a energiei solare și a electrificării. În final, este necesară dezvoltarea lanțului de aprovizionare prin simplificarea autorizărilor și formarea de instalatori calificați.
Evoluția pieței de energie implică o gestionare complexă a infrastructurii de producție și stocare. În România, discuțiile privind securitatea energetică includ și nevoia de noi capacități, precum centralele prin pompaj menționate de conducerea Hidroelectrica pentru a asigura stabilitatea sistemului. Această necesitate de stocare de energie este complementară soluțiilor de tip baterii analizate în raportul Schneider Electric pentru reducerea costurilor globale.