Două breșe de securitate critice descoperite în limbajul de programare PHP, evaluate cu un scor de 9,2 din 10, au permis atacatorilor să preia controlul unor servere de la distanță, fără a fi necesară utilizarea unui cont sau a unei parole. Incidentul a demonstrat riscurile majore la care sunt expuse companiile și instituțiile care gestionează infrastructuri digitale complexe, atacurile reale fiind lansate la doar câteva zile după semnalarea vulnerabilităților.
Corina Vasile, director executiv al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), solicită consolidarea securității cibernetice în România prin măsuri concrete. Printre propunerile asociației se numără introducerea unei liste standardizate de componente software pentru programele achiziționate de instituțiile publice, cunoscută sub numele de SBOM (Software Bill of Materials). Acest document ar funcționa ca o etichetă a produselor alimentare, permițând identificarea rapidă a componentelor vulnerabile care necesită actualizări imediate.
O altă recomandare majoră vizează simplificarea procedurilor de raportare a incidentelor prin crearea unei platforme naționale unice. În prezent, reglementările europene precum NIS2, DORA și Cyber Resilience Act obligă companiile să transmită aceleași informații către multiple entități, precum Directoratul Național de Securitate Cibernetică, ASF, BNR și ENISA. Corina Vasile susține că timpul pierdut cu completarea formularelor ar putea fi folosit pentru oprirea atacului, propunând un sistem interconectat cu cel european.
ANIS subliniază, de asemenea, necesitatea dezvoltării unei capacități naționale de testare și certificare a produselor digitale. În prezent, lipsa unor organisme de evaluare locale forțează companiile să apeleze la servicii din alte state europene, ceea ce generează costuri și întârzieri. Asociația propune un model în care statul asigură supravegherea, în timp ce evaluările și testele sunt efectuate de firme private acreditate, sporind astfel siguranța serviciilor publice.
În ceea ce privește amenințările viitoare, Corina Vasile avertizează că inteligența artificială accelerează atât detectarea atacurilor, cât și activitatea infractorilor cibernetici. Totodată, calculatoarele cuantice ar putea compromite metodele de criptare actuale utilizate în sectoarele bancar și medical. Din acest motiv, ANIS propune ca organizațiile din sectoarele esențiale, precum finanțele, energia sau sănătatea, să realizeze până în 2028 o inventariere a sistemelor de criptare pentru a trece la standarde rezistente la amenințările cuantice.
Securitatea cibernetică rămâne o problemă critică, având în vedere că Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) a identificat peste 48.000 de vulnerabilități software în 2025. Această cifră reprezintă o creștere de 22% față de anul precedent. În cazurile în care s-a putut identifica modul de acces al atacatorilor, peste 60% dintre incidente au implicat exploatarea unei vulnerabilități, afectând frecvent furnizorii de servicii esențiale.