Directorul general al companiei Nvidia, Jensen Huang, se află în centrul unei investigații care implică suspiciuni de spionaj tehnologic. Acesta a recunoscut angajaților săi, printr-un e-mail, că a avut o relație extraconjugală cu Alice Huang, o femeie de afaceri suspectată de serviciile americane de informații că ar lucra pentru spionajul chinez. Cazul a declanșat o anchetă internă la gigantul semiconductorilor, în contextul competiției pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale.
Alice Huang este asociată cu Megaspeed, o companie din Singapore care figurează printre clienții Nvidia. Autoritățile americane și singaporeze urmăresc firma deoarece aceasta este suspectată că ar fi facilitat accesul Chinei la cipuri performante, în ciuda restricțiilor impuse de Statele Unite. Informațiile sugerează că Alice Huang ar fi fost recrutată special pentru a obține detalii despre Jensen Huang și despre activitățile strategice ale companiei Nvidia.
Investigațiile serviciilor de informații se bazează pe documente clasificate care circulau în administrația americană încă din luna mai, înainte de vizita lui Donald Trump în China. Anchetatorii încearcă să determine dacă această relație personală a fost utilizată pentru a obține informații confidențiale sau pentru a influența deciziile privind exporturile de tehnologie avansată. Până în acest moment, nu există dovezi publice care să demonstreze că Alice Huang a acționat ca agent al serviciilor secrete chineze, iar Beijingul respinge acuzațiile.
Jensen Huang a fost invitat la o informare confidențială în fața unei comisii a Camerei Reprezentanților, programată pentru 18 noiembrie. Această măsură vine într-un moment în care Statele Unite au impus restricții stricte asupra exporturilor de cipuri de înaltă performanță către China, pentru a limita utilizarea acestora în scopuri militare. Autoritățile suspectează că anumite companii folosesc centre de date din state terțe, precum Singapore, pentru a ocoli aceste limitări tehnologice.
Politologul Alexander Görlach explică faptul că serviciile chineze preferă să infiltreze anturajul persoanelor influente în loc să recruteze direct țintele. Această strategie permite accesul la informații sensibile prin parteneri de afaceri sau persoane implicate în relații personale, fără a ridica suspiciuni imediate. Un exemplu similar a fost cazul politicianului american Eric Swalwell, avertizat de FBI privind prezența unei persoane suspectate de legături cu serviciile chineze în cercul său de relații.
Activitatea serviciilor de informații chineze s-a intensificat semnificativ după venirea la putere a lui Xi Jinping în 2012. O lege privind securitatea națională din 2017 obligă cetățenii și organizațiile chineze să coopereze cu serviciile de informații ale statului. Datele furnizate de think tank-ul american Center for Strategic and International Studies (CSIS) indică faptul că peste două treimi dintre cazurile de spionaj chinez raportate în Statele Unite începând cu anul 2000 au apărut după preluarea puterii de către Xi Jinping.