China traversează o transformare tehnologică profundă prin implementarea masivă a roboticii în fabricile din întreaga țară. Procesul de automatizare nu se limitează la roboți humanoizi spectaculoți, ci vizează armate de mașinării industriale care sudează, vopsesc și asamblează componente fără pauze. Această strategie face parte dintr-un plan de 20 de miliarde de dolari susținut de Xi Jinping, menit să plaseze națiunea în avangarda inovației globale și să creeze o competiție directă cu SUA.
În prezent, peste 2 milioane de roboți lucrează în fabricile chinezești, un număr care depășește orice altă regiune din lume. China produce deja peste jumătate din roboții industriali de pe planetă și îi exportă pe piețele internaționale. Avantajul competitiv al țării rezidă într-un ecosistem industrial complet integrat, unde componentele necesare pentru construcția unui robot pot fi procurate în mai puțin de o oră în Shenzhen, spre deosebire de Europa, unde acest proces poate dura o săptămână.
Automatizarea este văzută ca o soluție pentru provocările demografice iminente ale Beijingului. Estimările oficiale indică faptul că, până în 2035, peste o treime din populația Chinei va avea peste 60 de ani. Mai mult, țara ar putea pierde aproape 60 de milioane de locuitori în următorul deceniu. Această scădere a forței de muncă face ca accelerarea robotizării să fie esențială pentru a acoperi deficitul de angajați și a menține economia funcțională.
Totuși, tranziția rapidă către mașini poartă riscuri sociale semnificative pentru cei 120 de milioane de oameni care lucrează în sectorul manufacturier. În anumite unități de producție, precum cele pentru mașini electrice de la Leapmotor, secțiile de ștanțare, sudură și vopsire au ajuns deja la o automatizare de 100%. Deși mașinile pot lucra 24 de ore pe zi, ele necesită totuși întreținere și inspecții periodice, menținând nevoia de specialiști umani.
Pentru a gestiona această schimbare, China investește masiv în educație și formarea unor noi generații de ingineri. La Institutul Tehnic din Hangzhou, studenții încep să învețe programare și robotică încă de la vârsta de 15 ani. Scopul este de a pregăti specialiști capabili să lucreze alături de inteligența artificială, oferind oportunități de angajare în cadrul noilor structuri tehnologice, într-un context în care rata șomajului în rândul tinerilor rămâne ridicată.
Evoluția tehnologică globală pune accent pe integrarea inteligenței artificiale în procesele industriale. În timp ce China excelează la producția hardware, SUA mențin un avantaj în dezvoltarea software-ului și a „creierului” roboților. Companii chineze precum DeepSeek și Moonshot încearcă însă să reducă acest decalaj prin lansarea de modele de IA care să rivalizeze cu soluțiile americane, transformând competiția într-o cursă pentru integrarea inteligenței în milioane de mașinării autonome.