Campania de dezinformare împotriva evoluției tehnologice în România a creat un climat de panică, îngreunând implementarea proiectelor de digitalizare. Teama de monitorizare, sub formă de conspirații legate de cipuri sau controlul financiar, alimentează scepticismul cetățenilor față de instituțiile publice. Această situație a dus la pierderi financiare semnificative și la o rezistență socială care întârzie integrarea digitală a țării în spațiul european.
Implementarea cărții electronice de identitate a fost marcată de isteria legată de conceptul de „buletin cu cip”. Această schimbare a fost solicitată de Comisia Europeană pentru că vechile documente puteau fi falsificate ușor, reprezentând un risc de securitate. Din cauza acestei stări de alertă declanșate de conspirații, România a pierdut suma de 40 de milioane de euro din fondurile nerambursabile destinate eliberării a 5 milioane de cărți de identitate până în vara lui 2026.
Expertul în securitate cibernetică Dragoș Gavriluț explică faptul că cipul este doar un dispozitiv de stocare, nu un instrument de urmărire. Totuși, lipsa înțelegerii tehnologiei facilitează ideile de control absolut. În același timp, Cătălin Giulescu, fost președinte Autoritatea pentru Digitalizarea României, subliniază că populația nu este conștientă de războiul informațional la care este supusă. El menționează că statul colectează doar 0,01% din datele pe care utilizatorii le oferă voluntar rețelelor sociale.
Dezinformarea vizează și domeniul financiar, prin narative false despre interzicerea plăților cash sau despre euro digital. Această monedă nu este o criptomonedă și nu are un termen de expirare, însă este prezentată de unii influenceri ca un instrument de control al averilor. Cătălin Giulescu avertizează că aceste temeri sunt amplificate de entități care doresc să creeze nesiguranță, afectând funcționarea pieței unice europene și încrederea în sistemul financiar.
Digitalizarea României se confruntă cu o rezistență administrativă și cu o competență digitală scăzută a populației. Deși 90% dintre români folosesc internetul zilnic, doar o treime știe să utilizeze programe digitale în scop profesional sau educațional. România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în topul digitalizării, având un scor de aproape trei ori mai mic decât liderii europeni. Această situație este agravată de comunicarea defectuoasă între stat și cetățeni.
În contextul instabilității geopolitice actuale, care include atacuri asupra infrastructurii de transport și tensiuni în Marea Neagră, securitatea informațională devine o componentă critică. Dezinformarea tehnologică funcționează ca un element de război hibrid, vizând stabilitatea socială. Dacă România nu va adopta o acțiune coerentă și o comunicare clară, riscă să piardă definitiv ritmul competiției globale în domeniul inteligenței artificiale și al digitalizării.