Inteligența artificială preia rolul de mediator educațional pentru copiii care nu beneficiază de sprijin în procesul de învățare, fie că este vorba de mediul școlar sau de cel familial. Această concluzie provine dintr-un studiu susținut de UniCredit Foundation, care a fost realizat de profesori din mediul universitar. Analiza a fost construită pe baza rezultatelor testelor PISA 2025, evidențiind modul în care tehnologia intervine în lipsa resurselor tradiționale de învățare.
Mihaela Stîngu, lector universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, a explicat în cadrul unei conferințe de presă că AI devine o alternativă pentru elevii care apelează la platforme online. Totodată, aceasta a observat că elevii români manifestă o anumită autonomie în procesul de învățare. Aceștia încearcă inițial să rezolve singuri sarcinile și apelează după ajutor doar în cazul în care nu reușesc să finalizeze activitățile.
Pentru a îmbunătăți oportunitățile de învățare, UniCredit Foundation colaborează cu organizații precum Teach for Romania și Junior Achievement România prin implementarea unor programe în școlile din zonele vulnerabile. Iuliana Pielmuș, CEO Teach for Romania, a anunțat că organizația va lansa un proiect-pilot în școala din Pogonești, județul Vaslui. Acest proiect presupune utilizarea unei platforme de numerație și a unui curriculum cu AI, destinat profesorilor care gestionează predarea simultană pentru elevii de clasa I, a II-a, a III-a și a IV-a.
UniCredit Foundation a alocat deja investiții de 1,8 milioane de euro pentru proiecte de educație în perioada 2023-2026 și a planificat un buget suplimentar de 1,5 milioane de euro pentru următorii trei ani. Anca Ungureanu, director de comunicare la UniCredit Bank, a subliniat importanța acestor eforturi, menționând că investiția în educație necesită mult timp. Ea a adăugat că în România accesul la educație reprezintă o problemă majoră, în special în mediile rurale.
Evoluția tehnologiei în educație vine într-un context în care utilizarea inteligenței artificiale este analizată de experți și din perspectiva riscurilor. Deși oferă soluții pentru autonomia elevilor, discuțiile globale vizează și pericolele reale ale acestei tehnologii, de la impactul asupra pieței muncii până la alte aspecte de securitate. În România, accentul rămâne pus pe utilizarea acestor instrumente pentru a compensa lipsa de resurse în zonele defavorizate.
Problematica accesului la educație de calitate rămâne un punct critic în dezvoltarea socială, în special acolo unde infrastructura școlară și sprijinul familial sunt insuficiente. În mediile rurale, lipsa resurselor face ca tehnologia să devină singura modalitate prin care elevii pot accesa materiale de învățare suplimentare. Această discrepanță între zonele urbane și cele rurale necesită intervenții structurate prin programe de parteneriat între sectorul financiar și organizațiile educaționale.