Industria telecomunicațiilor din România se pregătește pentru o nouă etapă de dezvoltare, trecând de la extinderea infrastructurii tradiționale la implementarea unor soluții avansate. În cadrul summitului ZF Digital '26, participanții au evidențiat că viitorul creșteri va fi dictat de cererea pentru servicii precum inteligența artificială, cloudul și securitatea cibernetică. Această evoluție vizează atât companiile private, cât și instituțiile publice care solicită soluții tehnologice tot mai sofisticate și bine definite.
Alexandru Băloi, Vodafone Business Director, a explicat faptul că piața are nevoie de tehnologie conectată pentru a oferi rezultate concrete. Evoluția sectorului depinde însă de factori macroeconomici precum inflația și disponibilitatea fondurilor europene. Pentru a menține ritmul investițiilor, industria are nevoie de stabilitate politică și economică, elemente esențiale pentru a putea planifica proiectele pe termen lung în contextul unei cereri tehnologice în continuă schimbare.
Florin Popa, business director al Orange România, a indicat că perspectivele pentru anul 2027 sunt strâns legate de capacitatea statului de a lansa proiecte de digitalizare. Acesta a subliniat, de asemenea, faptul că România nu a reușit să valorifice suficient resursele disponibile prin PNRR pentru dezvoltarea competențelor digitale. Această lipsă de utilizare a fondurilor afectează procesele de pregătire, recalificare și perfecționare a angajaților din sectorul tehnologic.
Daniel Tudose, country manager al Ericsson România, a avertizat asupra riscurilor legate de prioritățile guvernului în pregătirea următorului val de finanțări europene. Există temerea că sectorul telecomunicațiilor ar putea fi omis de pe agenda oficială, ceea ce ar putea încetini procesul de modernizare. Totodată, reprezentantul Ericsson a menționat riscul ca România să nu poată ține pasul cu economii precum Statele Unite sau China în adoptarea tehnologiilor noi.
Paralel cu investițiile tehnice, este necesară o investiție masivă în capitalul uman pentru a gestiona noile instrumente. Iulian Hostiuc, Bucharest Studio Manager și Portfolio Engineering Director la Cognizant România, a avertizat că lipsa investițiilor în juniori va crea probleme de gestionare a businessului peste trei-patru ani. Tinerii au nevoie de mentorat pentru a utiliza responsabil inteligența artificială, deoarece greșelile comise cu ajutorul acesteia pot avea consecințe mult mai grave decât în trecut.
Digitalizarea economiei și a administrației publice rămâne un proces complex care depinde de interoperabilitatea sistemelor informatice și de dezvoltarea cloudului guvernamental. În România, succesul acestor inițiative este condiționat de atragerea de fonduri europene locale și de implementarea unor politici care să faciliteze integrarea noilor talente pe piața muncii, asigurând astfel o tranziție sigură către o economie construită digital.