Incendiile de vegetație de mare amploare pot reduce producția de energie solară cu până la 70% în zonele aflate la o distanță de aproximativ 50 de kilometri față de focare. Această scădere semnificativă este cauzată de prezența fumului și a particulelor aflate în suspensie în aer, care blochează cantitatea de lumină solară ce ajunge la panourile fotovoltaice. Datele provin dintr-un studiu recent realizat de cercetători din Australia, care analizează impactul evenimentelor extreme asupra infrastructurii de energie regenerabilă.
Cercetătorii de la Universitatea New South Wales (UNSW) au utilizat date meteorologice istorice și imagini din satelit pentru a crea un model computerizat. Acest model a simulat modul în care fumul și particulele suspendate au afectat atât generarea de energie solară, cât și temperatura panourilor în timpul a două incendii majore din Australia. Analiza a fost publicată în revista Solar Energy și oferă detalii despre modul în care poluarea atmosferică cauzată de foc reduce eficiența sistemelor fotovoltaice.
În timpul perioadei cunoscute sub numele de „Black Summer”, din 2019-2020, producția de energie electrică a scăzut cu 70% în zonele apropiate de focare, pe parcursul mai multor zile consecutive. Pe o distanță de cel puțin 150 de kilometri de incendiile respective, scăderea a fost de până la 30%, pe măsură ce vântul a împins fumul spre interiorul continentului. Studiul compară aceste cifre cu evenimentele din 2009, numite „Black Saturday”, când reducerile au fost mai mici, de aproximativ 18% în apropierea focarelor.
Shukla Poddar, cercetătoare aflată la studii postdoctorale la UNSW și autor-corespondent al lucrării, subliniază că incendiile extreme devin tot mai frecvente și intense în regiuni precum Australia, California sau sudul Europei. Ea precizează că impacturile acestor dezastre nu se limitează doar la zonele în care arde vegetația, afectând și regiunile vecine. Această evoluție climatică pune presiune pe stabilitatea sistemelor de energie regenerabilă utilizate la scară largă în prezent.
Autorii cercetării recomandă integrarea informațiilor despre incendiile de vegetație cu datele privind tiparele vântului și modelarea traiectoriei fumului. Această abordare ar permite identificarea cu o acuratețe mai mare a parcurilor solare care ar putea fi afectate de fum. Astfel, operatorii ar putea planifica inspecții, pot programa operațiuni de curățare sau pot ajusta poziția panourilor solare înainte ca fumul să ajungă la instalații, pentru a minimiza pierderile de energie.
Fenomenul de reducere a radiației solare din cauza particulelor în suspensie este o provocare majoră pentru tranziția energetică globală. Pe măsură ce incendiile de vegetație devin mai intense din cauza schimbărilor climatice, capacitatea rețelelor de energie bazate pe surse fotovoltaice poate deveni mai imprevizibilă. Monitorizarea constantă a calității aerului și a traiectoriilor de fum devine astfel un element critic pentru gestionarea eficientă a producției de energie regenerabilă.