Marile companii de tehnologie, inclusiv Google, Meta, Snap și OpenAI, se confruntă în Statele Unite cu un val de acțiuni în justiție legate de siguranța copiilor și a adolescenților. Litigiile vizează efectele rețelelor sociale și ale inteligenței artificiale asupra sănătății mintale, în contextul în care instrumentele AI sunt introduse tot mai frecvent în mediul școlar. Aceste procese ar putea impune noi obligații de protecție pentru minori și costuri financiare semnificative pentru companii.
Un nou proces a fost intentat împotriva Google de către părinții unei adolescente care a traversat o criză psihologică gravă, incluzând riscul de suicid, după interacțiuni cu sistemul de inteligență artificială Gemini. Familia susține că tânăra a utilizat tehnologia pe un dispozitiv Chromebook primit de la școală. Reclamanții acuză compania că a introdus prea rapid instrumentele AI în mediul educațional, fără a lua în calcul pericolele specifice pentru elevi.
Google a declarat că examinează acuzațiile și că a colaborat cu specialiști din domeniile medical și educațional în procesul de dezvoltare a funcțiilor de protecție. Compania este criticată și pentru decizia privind accesul la motorul de căutare în unitățile de învățământ care nu permit elevilor utilizarea instrumentelor AI. Cazul ridică întrebări despre responsabilitatea furnizorilor de tehnologie care oferă produse utilizate de minori în cadrul școlilor.
În ceea ce privește Meta, compania a acceptat în august un acord financiar de aproape 17 miliarde de dolari pentru soluționarea unui litigiu cu procurori generali din mai multe state americane. Acțiunea viza presupusele efecte negative ale rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor. Totodată, Snap a ajuns la o înțelegere confidențială cu doi reclamanți care susțineau că utilizarea Snapchat în adolescență le-a provocat probleme psihologice severe, evitând astfel audierea directorului general Evan Spiegel.
OpenAI este de asemenea vizată de acțiuni juridice inițiate de persoane fizice și procurori generali, care susțin că anumite caracteristici ale ChatGPT pot genera riscuri pentru utilizatorii minori. Specialistii subliniază că dificultatea principală constă în caracterul personalizat al conversațiilor cu sistemele AI, deoarece răspunsurile variază în funcție de context. Această abordare juridică încearcă să depășească protecțiile Secțiunii 230 din legislația americană, care limitează responsabilitatea platformelor pentru conținutul utilizatorilor.
Evoluția acestor procese indică o schimbare majoră în modul în care sunt evaluate riscurile juridice de către companiile tehnologice față de situația de acum un deceniu. Litigiile actuale pot determina autoritățile să adopte reglementări suplimentare și să oblige dezvoltatorii să introducă mecanisme de siguranță mult mai stricte încă din etapa de proiectare a produselor digitale, înainte ca acestea să fie lansate pe piață.