Un studiu recent, realizat la comanda Edge Institute și a Confederației Patronale Concordia, relevă o utilizare limitată a inteligenței artificiale în structura internă a companiilor din România. Deși peste 60% dintre firmele care au cel puțin zece angajați utilizează anumite instrumente de IA, doar 3,3% au reușit să integreze această tehnologie în procesele lor de lucru. Cercetarea, intitulată „Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?”, s-a bazat pe un sondaj efectuat de MIA în perioada 30 iunie – 28 iulie 2026, pe un eșantion de 1.003 companii.
Rezultatele cercetării indică faptul că utilizarea tehnologiei este adesea fragmentată și nu implică o transformare reală a modului de funcționare al organizațiilor. În cele mai multe cazuri, inteligența artificială este utilizată la nivel individual de către angajați, care apelează la chatboți pentru redactarea de texte, fără a exista reguli interne sau integrare în fluxurile de lucru. În 56% dintre companiile care folosesc IA, tehnologia este accesibilă pentru mai puțin de un sfert dintre angajații acestora, ceea ce subliniază lipsa unei abordări colective.
Pregătirea companiilor pentru adoptarea tehnologiei rămâne la un nivel scăzut, evidențiind lipsa unor politici interne pentru o utilizare responsabilă. Doar 20% dintre firme au implementat măsuri de formare pentru angajați, în timp ce doar 26% au stabilit reguli privind utilizarea tehnologiei. Mai mult, doar 15% dintre companii consideră inteligența artificială ca fiind o componentă importantă a propriei strategii de dezvoltare. Diferențele de performanță sunt determinate mai ales de nivelul de digitalizare, nu de dimensiunea firmei.
Infrastructura digitală reprezintă o vulnerabilitate majoră, deoarece 46% dintre companiile analizate nu utilizează niciunul dintre cele opt instrumente digitale incluse în cercetare. În rândul firmelor cu 10-25 de angajați, această proporție de neutilizare a instrumentelor digitale crește până la 55%, comparativ cu doar 3% la companiile mari. Această lipsă de digitalizare afectează direct interesul pentru investiții, deoarece doar 6% dintre companiile fără instrumente digitale intenționează să investească în IA, față de 75% la cele care utilizează cel puțin cinci instrumente.
Accesul la finanțare externă este o problemă critică, fiind identificată ca o necesitate de către 78% dintre firmele care doresc să investească în inteligență artificială. Totuși, doar 10% dintre companiile românești au acces la finanțare bancară, o cifră mult sub media europeană, care se situează între 20% și 30%. Deși există instrumente financiare gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene sau granturi de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, acestea sunt adesea accesibile doar firmelor care pot îndeplini condițiile pentru obținerea unui credit.
În contextul european, utilizarea inteligenței artificiale este asociată cu o creștere de aproximativ 4% a productivității muncii, fără a reduce numărul de angajați. Pentru companiile din România care nu adoptă sistematic aceste tehnologii, decalajul de competitivitate ar putea reprezenta un cost de oportunitate de aproximativ 32 de miliarde de lei anual. Guvernul Luca Niculescu a inclus în programul de guvernare 2026-2028 acordarea de vouchere pentru adoptarea inteligenței artificiale, serviciilor cloud și a soluțiilor de securitate cibernetică de către IMM-uri.