Cercetătorii de la Institutul de Neuroștiințe al Academiei Chineze de Științe au descoperit mecanismele prin care somnul influențează capacitatea creierului de a stoca informații. Studiul, care a fost publicat în revista Neuron, pune accentul pe rolul unor celule nervoase specifice care devin active în timpul fazei de somn non-REM. Această descoperire arată că procesul de consolidare a amintirilor poate fi compromis chiar și în condiții în care somnul pare să fie normal la nivelul măsurătorilor standard.
Experimentul a implicat utilizarea șoarecilor, care au explorat două obiecte identice înainte de a fi lăsați să doarmă pentru o durată de cinci ore. Înainte de a fi readuși în spațiul de testare, cercetătorii au mutat unul dintre obiectele respective, conform informațiilor furnizate de MedicalXpress. Animalele din grupul de control au manifestat o preferință pentru obiectul mutat, explorându-l mai mult timp, ceea ce a demonstrat că acestea își aminteau poziția inițială a obiectelor.
În schimb, șoarecii la care neuronii vizați au fost inhibați nu au prezentat aceeași capacitate de a recunoaște schimbarea poziției. Intervenția de inhibare a avut efecte asupra memoriei doar atunci când a fost aplicată în timpul somnului non-REM. Aceeași metodă de intervenție nu a produs efecte similare asupra memoriei dacă a fost efectuată în timpul stării de veghe sau în timpul fazei de somn REM. Un alt experiment realizat a indicat faptul că și memoria socială a șoarecilor poate fi afectată de acest proces.
Analiza detaliată a arătat că activitatea acestor celule contribuie la generarea unor impulsuri electrice scurte în hipocamp, numite ripples, care sunt implicate direct în consolidarea amintirilor. Aceste neuroni devin mai activi în timpul somnului non-REM, moment în care nivelul acetilcolinei scade. Acetilcolina funcționează ca un mesager chimic care are capacitatea de a inhiba activitatea acestor celule specifice. Măsurătorile standard nu au reușit să identifice diferențe între grupuri în ceea ce privește tiparele de somn sau activitatea generală a undelor cerebrale.
Datele analizate despre creierul uman au permis identificarea unor neuroni similari, însă rolul exact pe care aceștia îl joacă în procesul de somn și în memoria oamenilor nu a fost încă stabilit oficial. Cercetarea subliniază importanța fazei non-REM pentru funcționarea cognitivă, chiar dacă indicatorii obișnui ai somnului nu indică nicio anomalie. Această descoperire deschide noi direcții de înțelegere a modului în care creierul procesează experiențele zilnice în timpul perioadelor de odihnă.
În domeniul neuroștiințelor, înțelegerea funcționării hipocampului este vitală, deoarece această regiune cerebrală joacă un rol central în formarea amintirilor noi și în navigația spațială. Fenomenul de consolidare a memoriei depinde de o coordonare precisă între diversele faze ale somnului și activitatea neuronală. Studiile actuale se concentrează pe modul în care dezechilibrele chimice sau perturbările acestor impulsuri electrice pot duce la deficite cognitive pe termen lung.