Claudiu Năsui a avertizat că dezvoltarea noilor tehnologii, în special a inteligenței artificiale, va facilita și va amplifica riscurile asociate atacurilor cibernetice. În cadrul unei discuții difuzate prin Prima News, acesta a subliniat că întreaga regiune a Europei de Est este supusă unor atacuri constante. Contextul discuției a fost marcat de incidentele recente care au vizat Republica Moldova, unde datele a aproximativ 700.000 până la 750.000 de cetățeni au ajuns în posesia unor hackeri.
Conform explicațiilor oferite de Claudiu Năsui, atacatorii folosesc tehnologia pentru a identifica vulnerabilități în sistemele informatice într-un mod extrem de discret. Aceștia caută subtilități în infrastructura digitală și, odată ce găsesc o breșă, aleg să nu o exploateze imediat. Această strategie este menită să permită menținerea accesului pentru o perioadă cât mai lungă, fără a atrage atenția autorităților, până în momentul în care breșa este descoperită și închisă.
Utilizarea inteligenței artificiale de către hackeri reprezintă o provocare majoră, deoarece aceste sisteme pot căuta simultan numeroase vulnerabilități în rețele. Claudiu Năsui a menționat că, într-o țară cu un nivel ridicat de digitalizare, precum este Republica Moldova, problemele de securitate cibernetică devin mult mai stringente. Cu cât instituțiile și serviciile destinate populației folosesc mai mult tehnologia, cu atât protecția infrastructurii digitale devine o prioritate critică pentru stat.
În ceea ce privește natura atacurilor asupra Republicii Moldova, Claudiu Năsui a indicat posibilitatea unei motivații geopolitice, deși a refuzat să formuleze concluzii definitive. El a observat că amploarea și resursele necesare pentru astfel de operațiuni sugerează un context de război hibrid. Aceste tentative de destabilizare sunt resimțite atât în Republica Moldova, cât și în România, vizând direct infrastructura digitală a acestor state.
Ministrul a precizat că, deși multe atacuri sunt resimțite frecvent, majoritatea tentativelor nu ajung în atenția publicului deoarece nu reușesc să fie implementate cu succes. Acest fapt este atribuit eficienței instituțiilor care reușesc să împiedice breșele înainte ca acestea să fie exploatate. Totuși, provocarea rămâne constantă, deoarece protecția datelor trebuie să evolueze la același ritm cu noile tehnologii utilizate de atacatori pentru a compromite sistemele.
Securitatea cibernetică rămâne un subiect de actualitate globală, în contextul în care digitalizarea serviciilor publice crește exponențial. Evoluția tehnologică impune o actualizare constantă a protocoalelor de apărare pentru a contracara metodele de atac tot mai sofisticate. Statele din regiune se confruntă cu necesitatea de a echilibra rapiditatea digitalizării cu capacitatea de a proteja datele sensibile ale cetățenilor împotriva actorilor care utilizează instrumente avansate.