China are șanse semnificative să devină un lider global în dezvoltarea modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM) până la sfârșitul deceniului actual. Conform unei analize realizate de Bloomberg Intelligence, Beijingul ar putea prelua conducerea în opt dintre cele 17 domenii tehnologice strategice monitorizate. Această evoluție indică o apropiere de paritate tehnologică între cele două mari economii ale lumii, Statele Unite și China, în contextul competiției pentru dominanța în inteligența artificială.
În prezent, companiile chineze se află în mare parte în urma competitorilor americani în sectoare esențiale, precum producția de componente hardware necesare funcționării inteligenței artificiale. Aceste domenii includ producția de semiconductori și componente pentru rețelele optice, însă raportul estimează că Beijingul va ajunge la un nivel competitiv până în anul 2030. Deși China ar putea recupera decalajul în domeniul semiconductorilor, analistii precizează că țara nu va atinge încă o independență tehnologică deplină.
Analiza subliniază că Statele Unite ar putea menține un avans modest în dezvoltarea celor mai performante modele de inteligență artificială. Pe de altă parte, experiența Chinei în optimizarea software-ului ar putea genera un avantaj competitiv prin implementarea tehnologiei la costuri mult mai reduse. Raportul Bloomberg Intelligence menționează că „Statele Unite și China se îndreaptă către o poziție de leadership tehnologic comun în domeniul inteligenței artificiale până în 2030, dar este puțin probabil ca vreuna dintre cele două țări să obțină un avantaj general”.
Pe lângă inteligența artificială, China este proiectată să devină lider mondial în producția de automobile electrice, sisteme de stocare a energiei și produse biofarmaceutice. Beijingul ocupă deja poziții de lider în producția de roboți umanoizi și în anumite segmente ale industriei construcțiilor navale. De asemenea, volumul cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare din China a ajuns deja din urmă după nivelul înregistrat de Statele Unite, consolidând progresul tehnologic al țării.
Deși tehnologiile avansate pot ajuta la atenuarea problemelor structurale, precum reducerea forței de muncă sau slăbirea pieței imobiliare, acestea nu vor opri singure încetinirea economică. Bloomberg Economics estimează că economia Chinei va înregistra o creștere medie anuală de 3,6% în următorul deceniu, un ritm inferior celor 5,2% consemnate în ultimii trei ani. Companiile chineze de AI se confruntă, de asemenea, cu presiuni asupra profitabilității din cauza competiției prin reducerea prețurilor.
Competiția tehnologică dintre marile puteri afectează și relațiile comerciale internaționale, fiind vizibile în restricțiile impuse de Uniunea Europeană asupra importurilor de automobile din China. Aceste măsuri vizează protejarea piețelor locale în fața producătorilor chinezi care domină vehiculele electrice. Deși restricțiile comerciale pot limita accesul companiilor chineze la componente avansate și la piețe profitabile, experții consideră că acestea vor schimba doar distribuția geografică a expansiunii industriale, fără a opri complet dezvoltarea Chinei.