Consilierul prezidențial Radu Burnete a avertizat asupra riscurilor la care se expun datele statului român din cauza utilizării necontrolate a aplicațiilor de Inteligență Artificială. Funcționarii publici folosesc instrumente precum Claude sau Chat GPT fără a exista reguli clare privind tipul de documente care pot fi încărcate în aceste platforme. Această situație apare deoarece România nu dispune încă de un mediu digital securizat, capabil să permită utilizarea tehnologiei pentru activitățile administrative de rutină.
Radu Burnete a subliniat că indivizii se adaptează mult mai rapid la noile tehnologii decât instituțiile statului. Atunci când funcționarii identifică un instrument care le poate ușura sarcina de lucru, acesta va fi utilizat inevitabil, indiferent de regulile formale. Acest fenomen, cunoscut sub termenul de „shadow adoption”, este o reacție naturală la apariția unor tehnologii revoluționare, similar cu modul în care societatea a adoptat internetul sau rețelele sociale în trecut.
Pentru a gestiona această evoluție, în luna decembrie va fi lansat un ghid dedicat utilizării Inteligenței Artificiale în administrația publică. Acest document este rezultatul unei cercetări realizate împreună cu Institutul Național de Administrație (INA) și Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP). Ghidul va integra și bunele practici observate la nivel european și internațional, având scopul de a coordona utilizarea acestor instrumente în cadrul instituțiilor de stat.
Obiectivul principal este implementarea unui mediu de lucru controlat de statul român, în care datele să fie protejate prin contracte stricte cu furnizorii de tehnologie. Radu Burnete a explicat că este necesar ca informațiile să rămână în Uniunea Europeană sau pe teritoriul României, evitând ca modelele de IA să utilizeze conversațiile funcționarilor pentru a extrage date despre țară. În prezent, unele instituții folosesc deja medii securizate, fără conexiune la internet, pentru analize fiscale sau de securitate națională.
Statul trebuie să evite poziția de a rămâne în urmă, oferind un cadru standardizat în loc de interdicții totale. În loc să interzică instrumentele, administrația trebuie să deseneze un sistem în care funcționarii să poată lucra productiv și structurat. Planul de dezvoltare vizează ca, începând cu anul viitor, România să poată oferi un cadru de utilizare a inteligenței artificiale care să asigure atât eficiența muncii, cât și siguranța datelor publice.
Integrarea tehnologiilor emergente în sectorul public necesită o actualizare constantă a reglementărilor pentru a preveni vulnerabilitățile de securitate. În contextul digitalizării accelerate, lipsa unor protocoale clare poate duce la pierderea controlului asupra informațiilor sensibile. Administrația publică trebuie să echilibreze nevoia de modernizare cu imperativele de protecție a datelor, asigurând un mediu în care inovația tehnologică să nu compromită integritatea instituțiilor statului.