Utilizarea instrumentelor de inteligență artificială crește riscul ca utilizatorii individuali sau angajații companiilor să transmită informații confidențiale către servicii externe. În cadrul evenimentului Maratonul digitalizării, organizat de Profit.ro, Diana Alisa Pașavel, expert în cadrul DNSC, a subliniat necesitatea unei evaluări riguroase înainte de a oferi date către companiile care administrează aceste servicii AI. Aceasta a avertizat că oferirea de date către un AI echivalează cu acordarea accesului unei alte companii asupra acestora.
Recomandarea oficială a DNSC impune ca orice informație personală să fie protejată sau anonimizată înainte de a fi introdusă într-un instrument de inteligență artificială. Datele sensibile, precum CNP-ul, informațiile bancare sau datele de identificare ale altor persoane, nu trebuie furnizate serviciilor publice de AI fără garanții clare privind protecția lor. Diana Alisa Pașavel a explicat că un utilizator poate folosi AI-ul pentru a compune un e-mail, dar trebuie să evite utilizarea numelor reale, optând pentru denumiri generice.
Un aspect critic vizeat de expert este lipsa controlului asupra datelor după transmiterea lor către furnizori, deoarece utilizatorii nu pot verifica eliminarea completă a informațiilor din infrastructura acestora. Posibilitățile de ștergere și modul în care datele sunt folosite pentru antrenarea modelelor variază în funcție de politicile fiecărui serviciu. Pentru organizațiile care gestionează informații sensibile, o soluție alternativă este implementarea unor sisteme AI locale, care permit un control strict asupra accesului și securizării datelor.
În ceea ce privește securitatea conturilor, Diana Alisa Pașavel recomandă utilizarea unor parole diferite pentru fiecare serviciu, evitând reciclarea aceluiași cod de acces. Parolele nu trebuie să conțină informații personale ușor de descoperit, cum ar fi data nașterii sau anul căsătoriei. Pentru a gestiona multiplele coduri de acces, experta sugerează utilizarea unui manager de parole, care permite logarea printr-o singură parolă complexă și autentificare în mai mulți factori.
Tehnologia modernă a schimbat modul în care se desfășoară tentativele de phishing, deoarece instrumentele actuale permit crearea de mesaje mult mai convingătoare decât în trecut. Atacatorii folosesc acum sentimentul de urgență pentru a manipula victimele, solicitând plăți imediate sau accesarea rapidă a unor link-uri suspecte. De asemenea, materialele deepfake, care pot imita vocea sau imaginea unor persoane reale, devin tot mai greu de identificat prin simpla observare a neconcordanțelor vizuale sau auditive.
Securitatea cibernetică reprezintă o componentă esențială a digitalizării, necesitând atât protecția datelor, cât și educarea continuă a utilizatorilor. În România, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) monitorizează incidentele și oferă ghiduri de securitate pentru public și sectoare de activitate. În cazul unui atac reușit, organizațiile și persoanele fizice au obligația de a limita efectele și de a raporta imediat incidentul către platforma națională de raportare a incidentelor de securitate cibernetică.