O serie de amenințări cu bombă a afectat cel puțin șapte curse aeriene în diverse puncte ale Europei, provocând redirecționări de zboruri și închiderea temporară a unor aeroporturi. Incidentele au vizat zboruri cu destinația Varșovia, Sofia, Roma și Murcia, însă în urma tuturor verificărilor efectuate de autorități, niciun dispozitiv exploziv nu a fost descoperit la bordul aeronavelor vizate.
În Polonia, un avion al companiei LOT care venea de la Londra a fost redirecționat către aeroportul Modlin, în locul aeroportului Chopin din Varșovia. Aeroportul Modlin a fost obligat să își suspende activitatea pentru o perioadă, fiind redeschis abia după ce autoritățile au inspectat aeronava. Un alt zbor operat de compania SAS, pe ruta Copenhaga-Varșovia, a aterizat conform programului pe aeroportul Chopin, după ce verificările au confirmat absența oricărui pericol.
Bulgaria a raportat amenințări vizând două curse către Sofia, operate de Wizz Air de la Milano/Bergamo și de Ryanair de la Dublin. Zborul Wizz Air transporta 176 de pasageri, în timp ce aeronava Ryanair avea la bord 186 de persoane. Ministerul Transporturilor din Bulgaria a confirmat că ambele avioane au aterizat în siguranță. Un alt zbor Wizz Air de la Londra către Sofia fusese vizat cu o amenințare similară cu o zi înainte, fiind redirecționat către Budapesta.
În Italia, două curse Ryanair, una venită de la Lisabona și una de la Dublin, au fost supuse unor verificări riguroase pe aeroportul Fiumicino din Roma. Aeronava care efectua cursa de la Dublin a fost escortată de Forțele Aeriene Italiene până la aterizarea sa. Totodată, în Murcia, Spania, mai multe zone ale aeroportului au fost izolate după ce un avion Ryanair care venea de la Manchester a fost vizat de o amenințare, care s-a dovedit a fi falsă.
Deși nicio organizație nu și-a asumat responsabilitatea, experții analizează dacă aceste incidente fac parte dintr-un tipar de acțiuni de destabilizare. Eric Schouten, directorul grupului Dyami, a menționat că astfel de operațiuni pot aparrea ca acte de sabotaj ale unor actori statali care doresc să perturbe Europa. Oficialii europeni au acuzat anterior atât Rusia, cât și Iranul de utilizarea unor atacuri hibride, deși Moscova și Teheranul resping aceste acuzații.
Aceste amenințări false cu bombă se încadrează într-un context de securitate cibernetică și fizică fragil în Europa. În aceeași perioadă, hackeri neidentificați au reușit să blocheze sistemele frigorifice din supermarketuri din mai multe țări europene. Această suprapunere de evenimente, de la atacuri asupra infrastructurii alimentare până la perturbarea transportului aerian, este privită de specialiști ca o strategie de atac cu costuri reduse și posibilitatea de a nega implicarea directă.