Vortexul polar, un uriaș vârtej de aer rece situat în stratosfera de deasupra Polului Nord, trece printr-o perturbare fără precedent la începutul lunii noiembrie. Meteorologii avertizează că acest fenomen ar putea reprezenta cea mai timpurie încălzire stratosferică bruscă înregistrată vreodată, depășind recordul anterior cu cel puțin trei săptămâni. Această schimbare radicală a temperaturilor la mare altitudine poate duce la slăbirea sau ruperea vortexului, permițând aerului arctic să coboare spre latitudinile mai joase din Europa.
Analizele efectuate de experți indică faptul că vânturile din stratosferă, la aproximativ 30 de kilometri altitudine, au slăbit sub minimele istorice, existând chiar posibilitatea inversării direcției acestora. Temperaturile în stratosferă ar putea crește cu peste 27 de grade Celsius peste valorile normale pentru această perioadă, conform datelor furnizate de Severe Weather Europe. Modelele climatice sugerează că acest proces ar putea cauza ruperea vortexului în două nuclee distincte, schimbând radical dinamica atmosferică de la Polul Nord.
Simulările climatice efectuate de specialistul Andrej Flis de la Severe Weather Europe arată un risc crescut de frig și zăpadă în Europa pentru luna decembrie. În scenariul unei prăbușiri a vortexului, se anticipează o presiune ridicată în vestul continentului și o presiune scăzută în nord și est, configurație ce favorizează coborârea aerului rece. În luna ianuarie 2027, însă, semnalul ar putea fi inversat pentru estul continentului, inclusiv pentru zona României, unde temperaturile ar putea fi mai ridicate decât normalul.
Un factor determinant care poate anula efectele acestui fenomen este prezența unui „super El Niño”, caracterizat prin temperaturi ale apei în estul Oceanului Pacific peste 8 grade Celsius față de normal. Această încălzire excepțională a apelor poate influența circulația globală a aerului și poate aduce temperaturi mai ridicate, contracarând astfel impactul vortexului polar. Deși perturbarea vortexului poate rămâne prezentă, efectele sale ar putea fi mascate de intensitatea acestui fenomen oceanografic de amploare.
În ceea ce privește România, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) nu prevede un val de frig imediat, conform prognozei emise pe 6 noiembrie. Pentru perioada 9–16 noiembrie, temperaturile vor fi ușor sub normal în regiunile extracarpatice, în timp ce între 16 și 23 noiembrie se estimează temperaturi ușor peste normal în toată țara. Până la începutul lui decembrie, prognozele indică temperaturi în jurul normalului sau ușor peste normal în regiunile intracarpatice, fără semnale de ger extrem.
Fenomenul de încălzire stratosferică bruscă (SSW) este un proces atmosferic complex care poate declanșa episoade meteorologice extreme, precum celebrul episod „Bestia din Est”. Acest termen descrie perioadele în care aerul continental extrem de rece coboară dinspre estul și nord-estul Europei, așa cum s-a întâmplat în februarie și martie 2018. Totuși, experții subliniază că o perturbare a vortexului nu garantează automat apariția unor astfel de condiții extreme la sol.