Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” a emis o recomandare oficială privind utilizarea termenului „ministru” în redactarea actelor și documentelor de stat. Conform specialiștilor, varianta de gen feminin, „ministră”, trebuie utilizată exclusiv în limbajul colocvial sau informal. Pentru contextul juridic și cel administrativ, instituția recomandă utilizarea exclusivă a formei masculine, care desemnează funcția oficială din Guvern sau Cabinet, indiferent de genul natural al persoanei care exercită acea demnitate publică.
Decizia institutului a fost luată în urma unei solicitări venite de la Ministerul Culturii, după ce Ioana Ciocan a ales să se prezinte drept „ministra Culturii”. Această alegere a generat reacții din partea utilizatorilor de Facebook, care au corectat-o, sugerând utilizarea formei masculine. În urma acestor intervenții, Ioana Ciocan a solicitat un punct de vedere oficial pentru a înțelege dacă feminizarea denumirilor de funcții publice poate fi reglementată normativ, de exemplu prin utilizarea termenului „ministră” în decretele de numire.
Analiza lingvistică subliniază că fenomenul de feminizare a profesiilor și funcțiilor este unul dinamic, fiind influențat de schimbările sociale și de extinderea participării femeilor la responsabilități publice. Alexandru Nicolae a explicat faptul că stabilizarea unei forme și neutralizarea conotațiilor sale presupun, de cele mai multe ori, o perioadă de variație. Deși în DOOM3, publicat în 2021, forme precum „decană”, „deputată” sau „președintă” sunt înregistrate fără marcaje de uz, termenul „ministră” este marcat specific ca fiind colocvial.
În cadrul dicționarului, alte forme precum „primăriță” și „ministreasă” sunt indicate drept forme familiare, în timp ce „rectoră” este menționată ca fiind rară. Totuși, lingviștii precizează că termenul „ministră” poate fi utilizat atât în comunicarea orală, cât și în scris, în contexte unde registrul colocvial este acceptat. Aceasta include intervențiile publice sau textele cu o componentă personală, luând în considerare și preferința proprie a persoanei care ocupă funcția respectivă.
Recomandarea privind utilizarea masculinului generic pentru documentele instituționale, adrese și acte oficiale ar putea fi reevaluată în viitor. Aceasta depinde de evoluția uzului limbii și de eventualele clarificări normative care vor apărea. Momentan, pentru comunicarea scrisă formală, standardul rămâne utilizarea formei „ministru”, asigurând o uniformitate în cadrul documentației oficiale a statului, indiferent de genul persoanei care deține funcția de demnitate în cadrul Guvernului.
Utilizarea corectă a formelor de gen în limbajul administrativ face parte dintr-un cadru normativ complex care urmărește echilibrul între evoluția socială și rigoarea juridică. În România, normele de redactare a actelor oficiale sunt influențate de standardele de limbă stabilit de instituții de autoritate, precum Academia Română, care monitorizează modul în care schimbările de societate se reflectă în vocabularul utilizat în administrația publică.