Traficul aerian din estul României este afectat de un război electronic invizibil, manifestat prin interferențe GPS intense în zona Aeroportului Iași. Această vulnerabilitate a provocat un incident major pe 26 octombrie, când un avion Ryanair cu aproximativ 180 de pasageri nu a putut ateriza la destinație. Din cauza problemelor de navigație și a condițiilor meteorologice, aeronava a fost redirecționată, iar călătorii au ajuns la Iași abia după o întârziere de circa 22 de ore.
Situația tehnică a aeroportului complică riscurile, deoarece infrastructura nu dispune de sisteme de ghidare instrumentală ILS la ambele capete ale pistei. În timp ce capătul dinspre Aroneanu este echipat cu acest sistem, direcția opusă, dinspre Bucium, nu are ghidare instrumentală din cauza reliefului local. Astfel, atunci când vântul sau umiditatea împiedică aterizarea dinspre Aroneanu, piloții sunt nevoiți să se bazeze pe navigația GPS, sistem care este extrem de vulnerabil la interferențele militare raportate în regiune.
Datele privind monitorizarea interferențelor indică o creștere alarmantă a nivelului de bruiaj în zona Iașiului și Ungheni. În ultimele 12 luni, zona Aeroportului Iași a înregistrat probleme de navigație în 86 de zile, comparativ cu doar 17 zile raportate în intervalul anterior. Deși nu există o confirmare oficială privind originea semnalelor, surse din cadrul aeroportului confirmă că aceste perturbări sunt asociate cu echipamente militare utilizate în regiune, de către diverse entități.
Incidentul cu avionul Ryanair a evidențiat dificultatea de a gestiona zborurile în condiții de vizibilitate redusă și vânt. Pe 26 octombrie, vântul de aproximativ 21 km/h și suprafața umedă a pistei au făcut imposibilă aterizarea dinspre Aroneanu. Deși Ryanair a invocat condiții meteo nefavorabile, iar reprezentanții aeroportului au vorbit despre o defecțiune a aeronavei, datele de monitorizare arată că cinci din cele 23 de aeronave din zona Iașiului au raportat probleme de precizie a poziționării în acea zi.
Problemele de infrastructură de la Iași sunt persistente, având în vedere că sistemul ILS funcționează doar la categoria CAT I din noiembrie 2020. Această limitare impune o vizibilitate minimă de 550 de metri pentru aterizare, spre deosebire de categoria CAT II, care permitea operațiuni la 350 de metri. Lipsa capacității de a utiliza o categorie superioară, combinată cu absența sistemului ILS pe direcția Bucium, transformă zona într-o zonă de risc ridicat în perioadele cu vreme nefavorabilă.
La nivel național, impactul acestor interferențe este masiv, conform datelor furnizate de ROMATSA. În primele zece luni ale anului 2025, peste 11.000 de zboruri deasupra României au fost afectate de semnale GPS false. În mod specific, în luna ianuarie 2025 s-au înregistrat 984 de astfel de cazuri, cifra crescând la 1.407 în luna octombrie, ceea ce demonstrează o escaladare a activității de bruiaj în spațiul aerian românesc.