O operațiune de amploare desfășurată în România și Belgia a vizat o rețea infracțională suspectată de furtul a aproximativ 70 de transporturi de marfă. În urma acțiunilor coordonate, autoritățile au reușit să identifice 11 suspecți în România, în timp ce în Belgia au fost arestate alte cinci persoane. Aceste intervenții au inclus executarea a 65 de mandate de percheziție pe teritoriul românesc, fiind colectate probe esențiale pentru continuarea cercetărilor penale.
Membrii grupării sunt suspuși că operau sub masca unor transportatori legitimi, administrând sau controlând mai multe societăți comerciale. Această strategie le permitea să obțină contracte pentru transportul mărfurilor atât în România, cât și în străinătate. După preluarea încărcăturilor, suspecții utilizau diverse metode pentru a sustrage bunurile, inclusiv transferul mărfurilor din camionul inițial într-un alt vehicul, după care șoferul raporta furtul pe traseu.
Investigația a scos la iveală și alte tehnici de operare, precum înlocuirea remorcelor și a plăcuțelor de înmatriculare cu vehicule similare pentru a ascunde schimbarea încărcăturii. O altă metodă utilizată consta în simularea unor defecțiuni tehnice, moment în care șoferul lăsa vehiculul într-un loc determinat, pentru ca ulterior remorca să dispară. Anchetatorii au identificat, de asemenea, utilizarea unor documente de identitate, certificate de înmatriculare și documente de transport falsificate.
Produsele sustrase de la companii includ o gamă largă de bunuri, de la produse electronice și electrocasnice, până la materii prime, cereale, cosmetice și băuturi alcoolice sau nealcoolice. Rețeaua țintea în mod special transporturile cu marfă valoroasă, care puteau fi revândute rapid pe piața neagră. Deși prejudiciul total nu a fost cuantificat oficial în comunicatul Eurojust, se confirmă existența unor pierderi financiare semnificative pentru companiile afectate de aceste acțiuni.
Organizația ar fi început activitatea în martie 2024, având inițial cinci membri, însă ulterior s-ar fi alăturat grupării alte aproximativ 30 de persoane. Această structură complexă avea roluri bine stabilite: unii se ocupau de obținerea contractelor și identificarea mărfurilor, în timp ce alții gestionau transferul bunurilor, escorta transporturilor sau comercializarea acestora. Această organizare riguroasă a facilitat desfășurarea operațiunilor infracționale în mai multe state europene.
În România, acțiunea a implicat structuri specializate precum DIICOT, Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Pitești și unități din Craiova, Ploiești, Oradea, Olt, Ilfov și Dâmbovița, alături de Jandarmerie. Această colaborare internațională se încadrează în cadrul eforturilor de securitate europeană, unde agenții precum Eurojust facilitează schimbul de informații între statele membre pentru combaterea criminalității organizate transfrontaliere, care afectează stabilitatea economică și fluxurile comerciale în întreaga Uniune Europeană.