Cutremurul de 5,7 pe Richter produs pe 18 noiembrie a provocat momente de teamă în numeroase localități din România, trezind mulți cetățeni din somn. Mărturiile colectate după eveniment descriu diverse reacții ale clădirilor și obiectelor din interiorul locuințelor, de la mobilier care oscilează până la geamuri care vibrează. Experiențele oamenilor au fost extrem de diferite, în funcție de zona în care se aflau și de etajul la care locuiesc.
În București, locuitorii de la etajele superioare au raportat cele mai intense senzații de mișcare a imobilelor. Un rezident din Sectorul 6 a relatat că patul se mișca împreună cu el, în timp ce un alt bărbat din Sectorul 1, aflat la etajul 10, a descris o clătinare serioasă, deși scurtă. În Sectorul 2, o persoană de la etajul opt a observat o mișcare în două etape, începând cu o smucitură bruscă, urmată de un balans de aproximativ 20 de secunde, în timpul căruia s-au mișcat și clopoțeii de la corpurile de iluminat.
Sistemul de avertizare pentru cutremure de pe telefoanele Android a jucat un rol important, oferind notificări unor utilizatori cu câteva secunde înainte de impactul propriu-zis. La Pitești, o alertă a trezit un locuitor dintr-un somn profund înainte ca acesta să simtă mișcarea clădirii. În Sectorul 6, un bărbat a observat cablul încărcătorului telefonului oscilând după ce fusese trezit de notificarea primită. În schimb, în comuna Berceni din județul Ilfov, o persoană a afirmat că nu a simțit seismul, fiind trezită doar de alarma de pe telefon.
În estul țării, intensitatea seismului a fost descrisă ca fiind foarte mare, provocând căderea unor obiecte în locuințe. La Galați, martorii au vorbit despre o mișcare lungă și puternică, în timp ce la Focșani un locuitor a estimat durata de aproximativ trei secunde. La Brăila, reacțiile au fost marcate de teamă, persoanele descriind seismul ca fiind foarte tare. În Constanța, relatările au indicat o mișcare de tip balans sau un seism scurt, dar de o intensitate ridicată.
Seismul a fost resimțit și în alte regiuni, precum Craiova, Slatina sau Iași, chiar dacă acestea se aflau la peste 200 de kilometri de epicentru. La Craiova, un locuitor a simțit o legănare la etajul patru, iar la Slatina mișcarea a fost suficient de puternică pentru a trezi oamenii. La Iași, un bărbat de 70 de ani a rememorat cutremurul din 1977, menționând că a auzit un vuiet înainte de mișcarea de legănare. Totodată, unii oameni din Cluj-Napoca sau Dolhasca au declarat că nu au simțit deloc cutremurul.
Fenomenele seismice de această amploare sunt monitorizate constant de autoritățile specializate, care analizează intensitatea și profunzimea epicentrului pentru a evalua riscurile de după eveniment. În România, activitatea seismică este o constantă a geologiei regiunii, iar sistemele de avertizare timpurie și structura clădirilor rămân factori critici în gestionarea impactului asupra populației și a infrastructurii de locuit.