Sari la conținut
Observator Digital Observator Digital

Actualitate

Explicații despre cutremurul de 5,7 din Vrancea: de ce intensitatea variază în funcție de locație

Directorul INFP, Constantin Ionescu, explică diferența dintre mărimea seismului la sursă și impactul resimțit de populație în orașe.

· 3 min citire · Redacția Observator Digital

Explicații despre cutremurul de 5,7 din Vrancea: de ce intensitatea variază în funcție de locație
Foto: Ziare.com actualitate

Un cutremur cu o magnitudine de 5,7 a afectat zona seismică Vrancea în noaptea de marți spre miercuri, fiind resimțit de populație timp de între cinci și zece secunde. Evenimentul seismic a avut loc la o adâncime de 120 de kilometri, atingând o intensitate de gradul 6 în zona epicentrului. Fenomenul a fost resimțit puternic în localitatea Pucioasa, dar a generat mișcări și în orașe precum Bacău, Brăila sau București.

În Capitală, experiențele locuitorilor au fost diverse, unii fiind treziți din somn de mișcări, în timp ce alți cetățeni au declarat că nu au simțit deloc cutremurul. Constantin Ionescu, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), a oferit detalii tehnice pentru a clarifica aceste percepții diferite. Acesta a subliniat că magnitudinea și intensitatea reprezintă concepte distincte în monitorizarea activității seismice.

„Magnitudinea arată mărimea cutremurului la sursă și are aceeași valoare indiferent de locul în care seismul este resimțit. Intensitatea descrie cât de puternică a fost zguduirea într-un anumit loc, pe baza efectelor asupra oamenilor, clădirilor și mediului”, a explicat Constantin Ionescu. Această distincție este esențială pentru a înțelege de ce un seism de o anumită mărime poate cauza impacturi variate în funcție de distanța față de epicentru.

Specialistul a comparat acest eveniment cu cutremurul din Gorj din anul 2023, care s-a produs la o adâncime mult mai mică, de aproximativ 15 kilometri. Seismele cu adâncime redusă pot provoca pagube semnificative într-o zonă restrânsă, afectând în special clădirile vechi care nu respectă standardele de rezistență. Monitorizarea activității este asigurată de INFP prin peste 200 de puncte automate de măsurare care transmit date în timp real.

Activitatea seismică de acest tip nu este un fenomen neobișnuit pentru România, având în vedere istoricul recent al regiunii. În anul 2024 a fost înregistrat un seism de 5,4, iar în 2022 s-a produs unul de 5,5. În perioada anterioară, cutremure cu magnitudini de peste 5 au fost semnalate în anii 2020, 2018 și 2016, confirmând caracterul periodic al acestor evenimente în zona Vrancea.

Monitorizarea constantă a undelor seismice permite stațiilor de la INFP să înregistreze mișcările pe perioade mult mai lungi decât cele câteva secunde resimțite de oameni. Această infrastructură de măsurare este vitală pentru analiza evoluției seismelor și pentru identificarea posibilelor replici care pot urma după un eveniment principal de o magnitudine semnificativă.

Surse

Sursa: Ziare.com actualitate

Tot în Actualitate