Departamentul de Corecție din Michigan (MDOC) pregătește implementarea unui sistem bazat pe inteligență artificială pentru a evalua comportamentul persoanelor încarcerate. Proiectul pilot vizează utilizarea unor algoritmi avansați pentru a clasifica deținuții în funcție de gradul lor de periculozitate. Această inițiativă are ca scop principal optimizarea procesului de repartizare a persoanelor în cadrul sistemului corecțional din statul american Michigan.
Noul sistem va fi furnizat de organizația tehnologică non-profit Recidiviz, o entitate care a început activitatea ca proiect de organizare a datelor în cadrul Google. Platforma software integrată cu inteligență artificială va prelua rolul de evaluare pe care anterior îl dețineau comisiile de oameni. Aceste comisii erau formate din membri ai personalului penitenciar, desemnați de directorii unităților, pentru a decide nivelul de securitate al deținuților.
Implementarea tehnologiei va avea loc începând cu luna decembrie, într-un program pilot desfășurat în mai multe unități penitenciare destinate bărbaților. MDOC estimează că acest instrument bazat pe inteligență artificială va crește precizia cu aproximativ 30% în predicția riscului ca persoanele încarcerate să comită acte de violență pe viitor. Algoritmul va ajuta la identificarea persoanelor eligibile pentru programe statale, reclasificare sau eliberare.
Utilizarea software-ului Recidiviz va influența direct modul în care sunt gestionate resursele și oportunitățile de angajare pentru deținuți. Sistemul va coordona accesul la locuințe de tranziție și va ajuta la organizarea procesului de eliberare. Pentru persoanele încarcerate, această clasificare este critică, deoarece determină categoria de deținuți cu care vor împărți spațiul de detenție și tipul de programe la care pot participa.
În prezent, sistemul penitenciar din Michigan utilizează cinci niveluri de detenție, fiecare fiind stabilit în funcție de clasificarea de securitate a individului. Decizia privind nivelul de detenție are consecințe majore asupra vieții de la închisoare, influențând accesul la resurse specifice. Prin externalizarea acestor evaluări către un algoritm, autoritățile urmăresc standardizarea datelor din sistemul de justiție penală la nivel național.
Utilizarea inteligenței artificiale în sistemele de justiție și corecție reprezintă o tendință globală de digitalizare a proceselor administrative și de evaluare a riscurilor. Această tranziție de la evaluările umane la cele algoritmice urmărește reducerea subiectivității și creșterea eficienței operaționale în gestionarea populației penitenciare, oferind instrumente de predicție bazate pe analiza volumelor mari de date istorice.