România ocupă ultima poziție în Uniunea Europeană atât în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale de către populație, cât și în ceea ce privește adoptarea tehnologiei de către companii. Conform datelor furnizate de Eurostat, acest decalaj este strâns legat de nivelul scăzut al competențelor digitale de bază, un alt indicator la care România se află la coada clasamentului european, rămânând tot mai mult în urmă pe piața muncii.
În anul 2025, doar 17,8% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat instrumente de AI generativ. Această cifră reprezintă cel mai mic procentaj din UE27 și este puțin peste jumătate din media europeană, care se situează la 32,7%. În comparație, în Danemarca, țara aflată pe primul loc, cota utilizatorilor de AI ajunge la 48,4%, evidențiind o prăpastie semnificativă față de realitatea din România.
Pe segmentul profesional, situația este și mai critică, deoarece doar 5,2% dintre români au folosit AI generativ în scopul activității de serviciu. Această pondere este de aproape trei ori mai mică decât media UE, care este de 15,4%. La nivelul companiilor, doar 5,2% dintre firmele românești care au cel puțin 10 angajați utilizează tehnologia de inteligență artificială, în timp ce în restul UE27 rata de adoptare este de 20,0%.
Lipsa competențelor digitale de bază este motorul principal al acestui decalaj, având în vedere că doar 31,8% dintre români dețin aceste abilități, față de media europeană de 60,4%. În perioada 2021-2025, deși ponderea românilor cu competențe digitale a crescut de la 27,8% la 31,8%, ritmul de dezvoltare a fost mult mai lent decât cel al UE27, care a urcat de la 53,9% la 60,4%, mărind astfel distanța față de restul continentului.
Nici tinerii nu par să depășească media europeană, deoarece în rândul românilor cu vârste între 16 și 24 de ani, doar 44,1% au folosit AI generativ, față de 63,8% în UE. O situație similară se observă și la nivelul elevilor și studenților români, unde utilizarea este de 53,5%, comparativ cu 72,0% în media europeană. Singura categorie care se apropie de nivelul european este cea a persoanelor cu studii superioare, cu un procent de 41,0% față de 49,0%.
Evoluția actuală indică faptul că România ar putea atinge ținta europeană de 80% a populației cu competențe digitale abia peste aproximativ 48 de ani, nu în 2030. Fără investiții consistente în educație și formarea adulților, câștigurile de productivitate aduse de noile tehnologii riscă să ocolească o mare parte din forța de muncă din România, transformând întârzierea tehnologică într-o nouă sursă de inegalitate socială.