România se află în cea mai slabă poziție din Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale, atât la nivelul cetățenilor, cât și în sectorul de afaceri. Datele provin dintr-o analiză realizată de Monitorul Social, un proiect dezvoltat de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung România. Rezultatele arată o lipsă de adoptare a acestor tehnologii noi în rândul populației și al companiilor din țară.
În ceea ce privește utilizarea instrumentelor de AI generativ, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au apelat la astfel de tehnologii în anul 2025. Această cifră reprezintă cel mai mic procent din întreg spațiul UE27 și este puțin peste jumătatea mediei europene, care se situează la 32,7%. Pentru comparație, în Danemarca, țara care ocupă primul loc în acest clasament, procentul utilizatorilor ajunge la 48,4%.
Discrepanța devine și mai pronunțată atunci când analiza se concentrează pe activitatea profesională a cetățenilor. Doar 5,2% dintre români au utilizat AI generativ în scop profesional, o valoare care este de aproape trei ori mai mică decât media UE27, ce este de 15,4%. Această scădere de performanță este legată direct de nivelul scăzut al competențelor digitale de bază din România, țară care ocupă, de asemenea, ultima poziție în UE.
Sectorul de business românesc prezintă cifre similare de scăzut în raport cu restul continentului european. Doar 5,2% dintre firmele românești care angajează cel puțin 10 persoane utilizează tehnologii de inteligență artificială, în timp ce media UE27 este de 20,0%. Analiza subliniază că nivelul actual de utilizare a AI de către firmele din România este chiar mai mic decât cel înregistrat de companiile europene în anul 2021, când rata era de 7,7%.
Evoluția acestor indicatori de digitalizare indică faptul că România rămâne tot mai mult în urmă pe piața muncii față de partenerii europeni. Lipsa competențelor digitale de bază afectează capacitatea de adaptare a forței de muncă la noile tehnologii. Această situație de decalaj tehnologic poate influența direct competitivitatea economică a țării pe termen lung în cadrul blocului european.
Contextul economic general arată că România face parte din grupul de țări, alături de Bulgaria, Grecia și Ungaria, considerate cele mai neatractive piețe din Uniunea Europeană după veniturile medii din 2025. Această poziție, combinată cu dificultățile de integrare a noilor tehnologii, subliniază provocările economice cu care se confruntă țara în raport cu restul membrilor UE.