O cercetare recentă publicată în revista științifică Adolescents analizează legătura dintre comportamentul de tip dependență de selfie-uri și trăsăturile narcisice ale indivizilor. Studiul a fost realizat pe un eșantion format din 264 de studenți de la Universitatea Autonomă din Zacatecas, Mexic, cu vârste cuprinse între 13 și 35 de ani. Participanții au avut o vârstă medie de aproximativ 18 ani, oferind o bază de date pentru analiza comportamentului digital.
Oamenii de știință au utilizat instrumente psihologice specializate pentru a măsura atât trăsăturile narcisice, cât și tendința de a face selfie-uri în mod compulsiv. Rezultatele au indicat existența unor asocieri semnificative între scorurile ridicate la scala comportamentului de tip dependență de selfie-uri și diverse dimensiuni ale narcisismului. Acest lucru sugerează că pentru anumite persoane, publicarea imaginilor devine o metodă de a obține validare și atenție.
Printre trăsăturile identificate în cadrul studiului se numără sentimentul de superioritate, dorința de autoritate și nevoia de admirație. De asemenea, cercetătorii au observat corelații cu exhibiționismul și tendința de a exploata pe ceilalți. Pentru mulți utilizatori, like-urile și comentariile de pe rețelele sociale pot ajunge să conteze extrem de mult pentru modul în care aceștia își evaluează propria imagine de sine.
Deși există aceste asocieri, cercetătorii subliniază că nu orice persoană care realizează multe selfie-uri posedă o personalitate narcisică. Studiul evidențiază doar asocieri între anumite comportamente și trăsături, fără a demonstra o relație de cauzalitate directă. În plus, conceptul de dependență de selfie-uri este încă în curs de dezvoltare în literatura de specialitate, fiind necesare studii suplimentare pentru o înțelegere completă.
Cercetarea prezintă și limite importante, deoarece participanții au provenit dintr-o singură universitate, ceea ce face ca rezultatele să nu poată fi generalizate automat la întreaga populație. Un alt studiu, publicat în 2024 în revista Personality and Social Psychology Bulletin, a arătat că relația dintre selfie-uri și imaginea de sine este complexă. Realizarea fotografiilor poate fi asociată cu evaluări pozitive, în timp ce editarea lor poate fi legată de evaluări negative.
Analiza comportamentelor digitale în psihologie este un domeniu aflat în continuă expansiune, pe măsură ce utilizarea rețelelor sociale devine omniprezentă. Înțelegerea motivatiei din spatele gesturilor digitale, precum importanța acordată reacțiilor online, rămâne un subiect esențial pentru a descifra modul în care tehnologia influențează percepția de sine și interacțiunile sociale în societatea contemporană.