Centrul de Cercetare în Inteligență Artificială din Cluj a fost inaugurat oficial, marcând un pas important pentru tehnologia din regiune. Evenimentul a fost marcat de declarațiile vicepreședintelui Camerei Deputaților, Bogdan Ivan, care a susținut că prin acest demers, Europa și SUA vin acum la Cluj. Această instituție reprezintă o schimbare de paradigmă, trecând de la exportul de resurse umane calificate la atragerea cercetătorilor străini în țară.
Proiectul implică un parteneriat strategic între Universitatea Tehnică din Cluj și compania americană Lockheed Martin, activă în domeniile aerospațial, de apărare și securitate. Pe lângă colaborarea cu SUA, există demersuri pentru parteneriate cu universități din Japonia, proces facilitat prin intermediul Ambasadei Japoniei în România. Bogdan Ivan a menționat că astfel de conexiuni permit regiunii să devină un punct de întâlnire pentru minți străteine, nu doar un furnizor de forță de muncă.
Investiția în acest centru de cercetare a inclus dotarea cu echipamente hardware și software în valoare de 58,38 de milioane de lei. Bogdan Ivan a subliniat că liderii viitorului vor fi statele care înțeleg necesitatea de a investi masiv în inteligența artificială și, mai ales, în capacitatea oamenilor de a utiliza această tehnologie. Pentru tinerii care vor intra în această nouă eră, centrul oferă oportunități de a contribui la un proiect de țară ambițios.
Impactul acestui institut se va vedea și la nivel local, oferind soluții tehnologice pentru diverse entități. Bogdan Ivan a menționat că un spital din Bistrița, o firmă din Sălaj sau o primărie din Bihor pot solicita asistență pentru a găsi soluții la problemele lor specifice. De asemenea, aplicațiile dezvoltate în acest centru de AI ar putea crește speranța de viață a pacienților tratați de profesori remarcabili de la Cluj.
Pentru ca România să devină un jucător internațional și un pivot relevant, este necesară o strategie care să unească energia cu inteligența artificială. Fostul ministru al Energiei a explicat că, în următorii 10 ani, toate acțiunile țării trebuie să fie legate de producția de energie și de valoarea adăugată prin tehnologie. Această viziune transversală este considerată esențială pentru consolidarea puterii naționale pe termen lung.
Dezvoltarea unor astfel de infrastructuri tehnologice de înaltă precizie se înscrie într-un context de gestionare a resurselor financiare naționale. În timp ce România ar putea avea nevoie de aproximativ 248 de miliarde de lei pentru finanțare în anul 2027, estimările indică o scădere de 31 de miliarde de lei față de nivelul actual. Această disponibilitate bugetară influențează capacitatea statului de a susține proiecte de cercetare și dezvoltare pe termen lung.