Germania și Japonia au semnat acorduri strategice la Tokyo pentru consolidarea capacităților industriale în domeniul fuziunii nucleare. Parteneriatul, în prezența cancelarului german Friedrich Merz și a premierului japonez Sanae Takaichi, urmărește dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare pentru tehnologii energetice avansate. Obiectivul principal este obținerea unei surse de energie abundente și nepoluante, care să permită Europei o poziție competitivă în cadrul competiției globale pentru controlul acestui sector tehnologic.
Compania Proxima Fusion, cu sediul în München, intenționează să creeze în Germania capacități industriale pentru producerea materialelor critice necesare reactoarelor de fuziune. Unul dintre proiectele majore implică colaborarea cu Fujikura pentru fabricarea la scară industrială a benzilor supraconductoare de înaltă temperatură. Aceste componente sunt vitale pentru realizarea magneților puternici care mențin plasma în interiorul reactorului, însă producția lor actuală este limitată la un număr foarte redus de companii.
Proxima Fusion analizează construcția unei fabrici în Saxonia Inferioară, cu o investiție estimată la 140 de milioane de euro. Această unitate ar putea produce aproximativ 5.000 de kilometri de bandă supraconductoare anual până în anul 2030. Proiectul este susținut parțial de o rundă de capital de 468 de milioane de dolari obținută în iulie, care a evaluat compania la 2,7 miliarde de dolari, având printre investitori și Google.
Nevoi materiale sunt masive, compania estimând că va avea nevoie de 20.000 de kilometri de bandă pentru reactorul experimental Alpha și încă 40.000 de kilometri pentru viitoarea centrală Stellaris. În paralel, parteneriatul cu Kyoto Fusioneering vizează dezvoltarea dispozitivelor de generare a microundelor de mare putere, necesare pentru încălzirea plasmei. Francesco Sciortino, directorul general al Proxima Fusion, estimează că societatea ar putea obține un câștig net de energie la începutul anilor 2030.
Competiția pentru dominanța în acest domeniu este intensă, Proxima Fusion concurând cu grupuri precum Commonwealth Fusion Systems, Helion Energy, General Fusion sau Helical Fusion. Ann Mettler, președintele organizației Catalyse Europe, a subliniat că Europa trebuie să transforme cercetarea științifică într-o capacitate industrială pentru a reduce dependența energetică. Construirea unui lanț de aprovizionare solid este considerată esențială pentru a menține un avantaj tehnologic în fața proiectelor susținute de China sau de companiile americane.
Tehnologia fuziunii nucleare funcționează prin unirea nucleelor atomice ușoare la temperaturi extrem de ridicate, reproducând procesul prin care Soarele produce energie. Spre deosebire de fisiunea nucleară utilizată în centralele actuale, acest proces promite emisii zero de carbon și deșeuri radioactive de lungă durată mult mai reduse. Totuși, producerea comercială de electricitate prin acest mecanism nu a fost încă demonstrată la nivel industrial de către nicio entitate.