Ciclul electoral intermediar din Statele Unite este dominat de fenomenul numit „slopaganda”, reprezentând reclame de campanie care utilizează clipuri și imagini generate prin inteligență artificială. Această practică pune sub presiune platforme precum Instagram, YouTube și X, care depun eforturi pentru monitorizarea conținutului. Termenul „slopaganda” a fost introdus de experți la începutul anului trecut pentru a descrie o combinație între conținutul de tip „slop” generat de AI și metodele de propagandă sau dezinformare.
O analiză realizată de Wesleyan Media Project indică faptul că peste 187 de milioane de dolari au fost investite în aproximativ 300 de reclame create sau îmbunătățite prin tehnologii de inteligență artificială. Organizația subliniază că această cifră este cel mai probabil o subevaluare, deoarece numeroase reclame nu conțin mențiuni de dezvăluire a utilizării AI. Raportul evidențiază faptul că peste 90% din aceste cheltuieli au fost efectuate de candidați republicani, de comitete ale partidului republican sau de grupuri înclinate spre această opțiune politică.
Situația este agravată de lipsa unei legi federale cuprinzătoare care să reglementeze utilizarea sau obligativitatea de a dezvălui conținutul generat de AI în reclamele politice. Deși există circa 30 de legi la nivel de stat cu cerințe diferite, mulți candidați nu le respectă întotdeaia. Exemple concrete includ un videoclip fals cu guvernatoarea democrate Kathy Hochul, postat de republicanul Bruce Blakeman, sau un clip creat de Ken Paxton, care îl prezintă pe James Talarico făcând declarații controversate, cu o dezvăluire de doar trei secunde care apare intermitent.
Platformele tehnologice răspund prin politici diferite la această provocare. YouTube aplică etichete pentru conținutul AI realist și permite candidaților să solicite eliminarea materialelor în care fețele par modificate digital. Google cere advertiserilor să finalizeze procesul de verificare și să includă mențiuni „plătit de”. Meta utilizează un instrument numit „despre această reclamă” pentru a identifica materialele create cu instrumente AI terțe, în timp ce X consideră că responsabilitatea revine exclusiv advertiserilor, conform legilor aplicabile.
În încercarea de a controla acest fenomen, mai mulți politicieni naționali propun măsuri legislative. Actul pentru Protejarea Alegerilor împotriva AI Înșelătoare, susținut de senatori din ambele partide, ar viza interzicerea distribuirii conținutului AI care este semnificativ înșelător despre candidații federali. Un alt proiect, Actul privind Reclamele AI, condus de democrați, urmărește extinderea interdicțiilor actuale pentru a include și conținutul generat de inteligența artificială, însă niciunul dintre aceste proiecte nu a avansat încă din comisie.
Utilizarea inteligenței artificiale generative în campanii reprezintă un risc tehnologic major, deoarece modelele pot fi manipulate pentru a crea materiale înșelătoare. Studii efectuate de Brennan Center for Justice pe platforme precum ChatGPT, Gemini sau Grok au demonstrat că, deși unele modele pot evita conspirațiile cunoscute, ele pot fi manipulate pentru a genera conținut de dezinformare. Chiar și progresele recente, precum redirecționarea către ilustrații de tip bandă desenată, nu elimină complet riscul de manipulare a opiniei publice.