Ideea de a introduce o taxă pe inteligența artificială și pe roboți a declanșat dezbateri aprinse la nivel internațional, în special în Germania și SUA. În timp ce unii susțin că această măsură poate servi drept instrument de finanțare pentru tranziția economică, alți experți avertizează că impozitarea ar putea înăbuși inovația tehnologică. Discuțiile vizează modul în care normele fiscale pot fi adaptate pentru a gestiona ascensiunea rapidă a inteligenței generative în mediul de afaceri și în societate.
În Germania, ministrul afacerilor digitale, Karsten Wildgerber, a propus impozitarea cifrei de afaceri ridicate generate de această tehnologie. Conform acestuia, fondurile obținute prin această taxă ar putea fi utilizate pentru a finanța tranziția economică a țării. O viziune similară este susținută de Karin Prien, vicepreședinta Uniunii Creștin-Democrate Germane (CDU), care propune ca veniturile suplimentare să fie direcționate către educație și către îmbunătățirea oportunităților pentru copii și tineri, pentru a contracara impactul AI asupra carierelor viitoare.
Totuși, există opoziție internă semnificativă față de această propunere fiscală în cadrul guvernului german. Ministrul federal al economiei, Katherina Reiche, a respins ideea unei taxe suplimentare, argumentând că prioritatea trebuie să fie sprijinirea creșterii bazate pe inteligență artificială și consolidarea suveranității europene. Această poziție este susținută și de cancelarul Friedrich Merz, care consideră că dezvoltarea tehnologiei trebuie să predea orice formă de reglementare sau taxare, evitând astfel sufocarea sectorului prin birocrație.
Din perspectiva europeană, ministrul economiei și finanțelor din Franța, Roland Lescure, a adoptat o poziție fermă împotriva impozitării. Roland Lescure susține că impunerea unor taxe pe roboți sau pe inovație ar compromite capacitatea de competiție a Europei pe plan internațional. În schimb, el recomandă sprijinirea determinată a acestor tehnologii. Pe de altă parte, există temeri că o reglementare strictă ar putea face ca piața europeană să piardă investitori importanți în favoarea altor regiuni globale.
Germania urmărește un plan ambițios de a deveni o țară suverană în domeniul inteligenței artificiale până în anul 2030. Guvernul german își propune ca, până la această dată, cel puțin 80% din companiile mari și 55% din întreprinderile mici și mijlocii să utilizeze tehnologia AI. Planul de acțiune vizează și reducerea decalajului față de hub-urile de tehnologie din SUA și China, punând un accent deosebit pe dezvoltarea inteligenței artificiale industriale și pe cooperarea cu Franța și Canada.
Discuțiile despre taxarea automatizării sunt prezente de mult timp și în Silicon Valley, unde opiniile sunt împărțite. Provocarea majoră constă în stabilirea unei baze de impozitare care să capteze beneficiile reale ale inteligenței artificiale fără a transfera întreaga povară financiară asupra companiilor care utilizează aceste tehnologii. Modelele de taxare ar putea varia de la echipamente și automatizare, până la utilizarea comercială sau taxarea directă a câștigurilor generate de algoritmi.