Companiile care aleg să mențină angajații implicați în validarea deciziilor luate de agenții AI riscă să nu își poată extinde activitățile și să fie depășite de competitori. Această abordare, cunoscută în industria tehnologică sub termenul de „om în buclă”, ar trebui să fie doar o măsură de tranziție. Cristi Movilă, fondator și CEO al OptiComm.AI, a oferit aceste detalii în cadrul conferinței ZF High-Tech Innovation Summit 2026, sublidiind riscurile automatizării incomplete.
Cristi Movilă a explicat faptul că menținerea intervenției umane în procesele de decizie poate îngreuna semnificativ capacitatea de scalare a unei organizații. Potrivit declarațiilor sale, procesul de a pune un om în bucla decizională poate deveni un obstacol major pentru dezvoltarea rapidă. El a menționat că, deși poate părea o afirmație neobișnuită, prezența constantă a factorului uman în fluxurile de lucru automatizate încurcă procesele de business într-un mod profund.
Fondatorul OptiComm.AI a subliniat că, la nivel global, dezbaterea privind poziționarea omului în procesele de inteligență artificială este deja încheiată. El a observat că în Statele Unite, unde petrece jumătate din timpul său, această temă nu mai reprezintă un subiect de discuție activă. În schimb, accentul se pune pe eliminarea intervenției umane pentru a permite sistemelor să lucreze mult mai rapid și fără constrângeri.
Start-up-ul românesc OptiComm.AI dezvoltă agenți AI destinați echipelor de vânzări pentru distribuitori, având capacitatea de a prezice comenzile clienților. Tehnologia lor permite ca fluxul de vânzare să fie dus până la etapa în care agenții AI sună clienții și plasează comanda fără nicio intervenție umană. În prezent, asistentul digital este utilizat în medie de peste două ori pe fiecare zi lucrătoare.
Cristi Movilă a trasat o distincție între abordările de pe diferite piețe, avertizând că Europa ar putea rămâne în urmă. Din cauza reglementărilor mai stricte, continentul european riscă să devină o destinație limitată la sectoare precum muzeele sau castelele. Această diferență de viziune față de Statele Unite ar putea afecta competitivitatea economică a Europei în era inteligenței artificiale.
Evoluția tehnologică și adoptarea inteligenței artificiale în procesele de business se încadrează într-un context economic global complex. În timp ce companiile caută eficiență prin automatizare, indicatorii macroeconomici, precum datoria externă sau balanța plăților, rămân elemente esențiale pentru stabilitatea piețelor. Transformarea digitală rapidă impune o adaptare constantă a modelelor de afaceri pentru a rămâne relevante în fața noilor tehnologii de procesare a datelor.