Sectorul financiar global se confruntă cu o nouă provocare reprezentată de ascensiunea asistenților virtuali bazați pe inteligență artificială, care pot efectua achiziții în numele consumatorilor. Tehnologia permite agenților autonomi să realizeze tranzaucții fără ca utilizatorul să mai confirme manual fiecare comandă, schimbând radical modelul de comerț. Această evoluție generează îngrijorări majore în rândul băncilor privind securitatea financiară, responsabilitatea juridică și creșterea costurilor operaționale necesare gestionării acestor procese noi.
Gigantul american Stripe mizează pe dezvoltarea comerțului autonom prin intermediul portofelului digital Link, care are peste 300 de milioane de utilizatori. Stripe utilizează tokenuri speciale furnizate de Visa și Mastercard pentru a proteja datele financiare, ascundând numărul real al cardului în timpul tranzacțiilor. Totuși, această strategie nu a convins JPMorgan Chase, care blochează tranzacțiile realizate de agenții AI atunci când utilizatorii furnizează direct informațiile cardurilor, adoptând un ritm mai lent în implementarea soluțiilor alternative.
Riscurile identificate de industria plăților includ niveluri ridicate de fraudă și un număr mai mare de retururi comparativ cu achizițiile directe. Există temeri că agenții AI pot cumpăra produse de la magazine online false sau pot exploata automat programele de recompense ale cardurilor de credit. De asemenea, băncile analizează modul în care vor trata autorizarea unui agent AI, comparând acest proces cu situația în care un titular de card oferă instrumentul de plată unui membru al familiei.
Pe lângă riscurile de cumpărături, există îngrijorări legate de transferul automat al economiilor clienților către instituții concurente cu randamente mai atractive. Mari bănci precum Citigroup, Bank of America și Capital One au introdus deja restricții privind accesul inteligenței artificiale la conturile de depozit ale consumatorilor. În paralel, companii precum United Airlines și Amazon au decis să limiteze accesul asistenților virtuali la sistemele lor, în timp ce Walmart a optat pentru o abordare mai permisivă.
Conflictul de interese este vizibil și între procesatorii de plăți și comercianți, în special în cazul utilizării cardurilor virtuale de unică folosință. Această metodă, utilizată de Stripe pentru a debita cardul real după generarea unui card virtual, este criticată de comercianți deoarece aceștia plătesc comisioane mai mari. De asemenea, utilizarea acestor instrumente temporare complică procesarea retururilor și reduce accesul comercianților la datele relevante despre comportamentul de cumpărare al clienților.
Autoritățile de supraveghere bancară din Statele Unite monitorizează îndeaproape această evoluție a tehnologiei. Office of the Comptroller of the Currency (OCC) a introdus un nou cadru de evaluare, în care agenții autonomi de plăți sunt clasificați în categoria cu cel mai ridicat nivel de risc. Această decizie reflectă necesitatea de a controla sisteme care pot lua decizii și pot executa operațiuni financiare fără intervenția directă a utilizatorului final.