Șeful Agenției Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), Juhan Lepassaar, a lansat marți un avertisment privind creșterea riscurilor cibernetice. Acesta subliniază că electrocasnicele conectate la internet ar putea deveni următoarele ținte principale ale atacurilor de hackeri. Această îngrijorare vine după ce sistemele de refrigerare ale magazinelor alimentare au fost compromise recent în cadrul unor incidente cibernetice de amploare.
Recent, supermarketurile din 12 țări europene au fost vizate de atacuri cibernetice în lunile octombrie și noiembrie 2026. Franța a fost identificată ca fiind țara cea mai afectată de aceste breșe de securitate. Juhan Lepassaar a declarat că Europa se confruntă cu un peisaj al amenințărilor tot mai complex, afirmând că securitatea nu ar trebui să fie o preocupare ulterioară. El a avertizat că după frigidere, următoarele ținte ar putea fi routerele sau alte electrocasnice.
Incidentele recente includ exploatarea unor vulnerabilități software învechite, care au dus la oprirea unor site-uri web guvernamentale în state UE. Totodată, au fost raportate atacuri asupra băncilor de sânge și asupra sistemelor de refrigerare din supermarketuri. Oficialul a subliniat că, deși toate aceste incidente pot fi evitate, securitatea cibernetică necesită investiții financiare semnificative. Întrebarea centrală rămâne dacă societatea este pregătită să investească suficient pentru a asigura protecția necesară.
Inteligența artificială (IA) joacă un rol dual în acest nou peisaj, fiind descrisă de ENISA ca un „multiplicator de forță”. Pe de o parte, IA ajută companiile să identifice și să remedieze rapid vulnerabilitățile, reducând timpul de răspuns. Pe de altă parte, hackerii folosesc aceleași tehnologii pentru a dezvolta atacuri sofisticate, precum campanii de phishing avansate care utilizează videoclipuri, fișiere audio sau mesaje deepfake. Timpul necesar pentru exploatarea unei vulnerabilități noi se apropie de zero.
Datele ENISA arată că, în 2025, 57,3% dintre atacurile cibernetice au fost motivate ideologic, fiind legate de evenimente geopolitice precum războiul din Ucraina. Alte 29,3% dintre atacuri au avut motivații financiare, ransomware-ul rămânând principala metodă utilizată. De asemenea, au apărut atacuri sofisticate, similare celor lansate de actori statali, axate pe spionaj cibernetic și furt de proprietate intelectuală. Hacktiviștii rămân activi, de regulă prin operațiuni de tip denial-of-service (DDoS).
Pentru combaterea acestor amenințări, Uniunea Europeană a implementat măsuri precum Directiva NIS2, aflată în vigoare din octombrie 2024, pentru protejarea infrastructurilor critice. De asemenea, Legea privind solidaritatea cibernetică, activă din februfea 2025, a creat un Sistem european de alertă cibernetică și o Rezervă UE pentru securitate cibernetică. Totuși, lipsa de specialiști rămâne o problemă majoră, 45% dintre organizații întâmpinând dificultăți în atragerea experților necesari.