Sari la conținut
Observator Digital Observator Digital

Tech

Avertisment de la BNR: Boom-ul inteligenței artificiale poate crește costurile de finanțare ale statelor

Prim-viceguvernatorul Leonardo Badea avertizează că investițiile masive în AI pot genera riscuri sistemice și presiuni financiare.

· 3 min citire · Redacția Observator Digital

Avertisment de la BNR: Boom-ul inteligenței artificiale poate crește costurile de finanțare ale statelor
Foto: Newsweek România

Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, a avertizat că expansiunea tehnologiei de inteligență artificială poate genera riscuri sistemice și tensiuni pe piețele de finanțare. În cadrul conferinței internaționale organizate de Institutul de Studii Financiare, oficialul a subliniat că investițiile masive necesare pentru AI pot duce la un fenomen de tip crowding out. Această situație ar putea crește costurile de finanțare atât pentru state, cât și pentru entitățile private.

Conform datelor prezentate de Leonardo Badea, transformările tehnologice, energetice și demografice impun necesare de investiții uriașe în Europa. Raportul Draghi estimează aceste necesități la 750–800 de miliarde de euro anual, în timp ce actualizarea Comisiei Europene din octombrie 2026 indică o sumă de circa 1.200 de miliarde de euro pe an. În acest peisaj, AI funcționează simultan ca un motor de creștere și ca o sursă de risc, mai ales dacă evaluările bursiere ridicate depășesc rezultatele economice reale.

Un studiu publicat în 2026 indică faptul că campusurile dedicate inteligenței artificiale vor absorbi anual 3,6% din PIB în perioada 2025 – 2032. Această absorbție masivă de capital în infrastructura AI va determina presiuni asupra costurilor de finanțare. Leonardo Badea a menționat că concentrarea capitalului în puține companii și finanțarea prin îndatorare pot accentua vulnerabilitățile economice dacă așteptările financiare nu sunt susținute de performanțe concrete.

În ceea ce privește performanța națională, România se află într-o poziție critică, fiind pe ultimul loc în Uniunea Europeană în 2026 la capitolul inovare. Scorul României este de doar 41,8% din media europeană, evidențiind restanțe la nivelul populației cu studii superioare și al IMM-urilor care introduc inovații. De asemenea, decalajul digital este pronunțat, cu doar 32% competențe digitale de bază la nivelul populației, comparativ cu 60% în UE.

În ciuda acestor deficite de inovare, comportamentul investitorilor români arată o deschidere crescută către piețele financiare. La finalul anului trecut, peste 285.000 de persoane erau investitori activi la Bursa de Valori București, cifra fiind de patru ori mai mare decât în 2020. Totodată, prin titlurile de stat Fidelis, populația a subscris circa 21 de miliarde de lei anul trecut, statul atrăgând aproape 74 de miliarde de lei prin 41 de emisiuni de la lansarea programului.

Analiza stabilității financiare subliniază că riscul suveran redevine o variabilă centrală, impunând o disciplină fiscală strictă pentru a menține sustenabil costul capitalului. Leonardo Badea a introdus conceptul de „gap Azazel” pentru a descrie diferența dintre viteza de dobândire a capacităților tehnologice și ritmul de dezvoltare a normelor și instituțiilor necesare pentru utilizarea sigură a acestora în societate.

Surse

Sursa: Newsweek România

Tot în Tech