Un tribunal a decis anularea deciziei de concediere a unui consultant de la o companie olandeză de recrutare, după ce acesta a fost demis pentru că folosea ChatGPT pe laptopul de serviciu. Angajatul, identificat sub numele de Niels, a reușit să obțină daune totale de 7.541 de euro, după un proces care a durat aproape un an. Conflictul a început în ianuarie 2024, când acesta a fost angajat, în contextul unor relații tensionate cu conducerea firmei.
Problemele au escaladat în martie 2025, când compania a anunțat că contractul său pe durată determinată nu va fi prelungit. În acel moment, consultantul a intrat imediat în concediu medical. Pe 13 iunie 2025, în timpul pregătirilor pentru curățarea laptopului de serviciu, reprezentanții firmei au descoperit istoricul conversațiilor cu inteligența artificială. Aceasta conținea strategii de negociere pentru plecarea sa din companie și detalii despre compensațiile financiare dorite.
Compania a procedat la concedierea imediată pe 23 iunie 2025, în timp ce Niels se afla încă în concediu medical. Angajatorul a formulat șapte motive distincte pentru această decizie, acuzându-l pe angajat că a folosit echipamentul în interes personal și că a transmis informații confidențiale către inteligența artificială. În discuțiile cu ChatGPT, bărbatul evalua sumele pe care le-ar putea solicita, întrebând direct: „Pot cere 50.000 de euro sau este disproporționat?”.
Magistratul a demontat actul de concediere, considerând că firma nu a dovedit existența unei interdicții formale privind utilizarea privată a laptopului sau divulgarea de secrete comerciale. Un punct critic a fost acuzația că Niels ar fi mințit în CV la angajare, o afirmație pe care angajatorul nu a putut-o proba. Deoarece cele șapte motive fuseseră prezentate ca un temei unic și indivizibil, lipsa probelor pentru una dintre ele a invalidat întreaga măsură de concediere.
Prin hotărârea din 22 mai 2026, instanța a obligat firma să achite o indemnizație de tranziție de 2.976,04 euro brut și daune-interese forfetare de 4.565,70 euro brut. La aceste sume s-au adăugat 1.578 de euro pentru cheltuielile de judecată, fără dobânzi legale. În final, suma totală de 7.541 de euro primită de fostul consultant a rămas mult sub pragul de 50.000 de euro pe care acesta îl vizase inițial în interacțiunile cu chatbotul.
Cazurile de litigiu între angajați și companii privind utilizarea tehnologiilor moderne și a inteligenței artificiale în spațiul de lucru sunt în creștere. Aceste dispute juridice pun sub semnul întrebării limitele dintre utilizarea privată a echipamentelor de serviciu și protecția secretelor comerciale. Deciziile instanțelor pot stabili precedente importante privind modul în care datele introduse în sistemele de inteligență artificială pot fi folosite ca probe în procesele de muncă.