Sute de unități de învățământ din Italia, Marea Britanie și Republica Irlanda au intrat miercuri într-o stare de alertă maximă. Incidentul a fost declanșat de trimiterea unor mesaje anonime de amenințare cu bombă, care au fost recepționate pe adresele oficiale de e-mail ale școlilor. În timp ce autoritățile italiene au optat pentru evacuarea rapidă a clădirilor și intervenția echipelor pirotehnice, în restul regiunilor s-a încercat limitarea panicii.
În Italia, peste 300 de școli au fost vizate de aceste alerte, ceea ce a dus la perturbarea cursurilor pentru mii de elevi. Premierul Giorgia Meloni a convocat o ședință de urgență la nivel guvernamental pentru a gestiona situația și a transmis un mesaj de calm cetățenilor. Conform informațiilor furnizate de AFP, verificările tehnice au indicat faptul că nu există un pericol concret, amenințările fiind interpretate ca o strategie deliberată de a induce panica în populație.
Antonello Giannelli, președintele asociației directorilor de școli din Italia (ANP), a criticat dur aceste acțiuni, numindu-le falsuri grosolane. Acesta a subliniat vulnerabilitatea societății moderne în fața acestor tactici digitale, care pot cauza blocaje masive din cauza vitezei de propagare a informațiilor. Giannelli a solicitat ca autoritățile să identifice urgent persoanele responsabile pentru aceste mesaje care afectează sistemul educațional și liniștea părinților.
În paralel, forțele de ordine din Regatul Unit și Republica Irlanda au deschis anchete după ce mesaje similare au ajuns în Scoția, Irlanda de Nord și Republica Irlanda. Poliția din Scoția a comunicat că, deși incidentele provoacă un stres ridicat în comunitate, evaluările arată că nu există un risc credibil. În orașe precum Glasgow, autoritățile locale au sfătuit personalul didactic să mențină elevii în siguranță în săli și să urmeze instrucțiunile de securitate internă.
Aceste evenimente se încadrează într-un context de instabilitate, în care aeroporturile și rețelele de retail europene au fost recent afectate de alerte false sau atacuri cibernetice. Experții analizează aceste acțiuni sincronizate ca posibile elemente ale unui război hibrid, menit să epuizeze resursele instituțiilor de intervenție. Scopul principal pare a fi semănarea nesiguranței în rândul opiniei publice europene, nu detonarea unor dispozitive explozive reale.
Situația este agravată de faptul că ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a raportat recent că datele sale personale au fost expuse ilegal pe internet de hackeri. Această expunere a avut loc ca reacție la poziția fermă a Italiei de a susține Ucraina. Aceste atacuri cibernetice și amenințări false fac parte dintr-un model de destabilizare care vizează atât lideri politici, cât și infrastructura socială de bază.