Aproximativ 600.000 de persoane au participat la manifestații în Franța și la Paris pentru a protesta împotriva costului vieții, conform datelor furnizate de Ministerul de Interne până joi, la ora 17.00. În timp ce în restul țării s-au desfășurat aproape 200 de demonstrații care au implicat circa 270.000 de oameni, estimările totale privind numărul manifestanților depășesc pragul de jumătate de milion de persoane. Deși majoritatea acțiunilor au fost pașnice, au fost raportate episoade de violență în diverse localități.
În orașul Lyon, poliția antirevoltă a utilizat gaze lacrimogene și a atacat un grup de protestatari, în timp ce în Nantes au izbucnit încăierări. La Rennes, autoritățile au raportat arestarea a „câteva zeci” de persoane mascate, care au vandalizat un hotel, au aruncat obiecte asupra poliției și au atacat violent membri ai unui sindicat. Manifestanții mascati au încercat, de asemenea, să ridice baricade pentru blocarea drumurilor și au dat foc unor coșuri de gunoi în cadrul acestor confruntări.
Sectorul educației a fost puternic afectat de grevele organizate de grupul L'intersyndicale, Ministerul Educației estimând că aproximativ 13% din personalul școlar este implicat, inclusiv 16% dintre profesori. Din acest motiv, circa 19% dintre școli și 18% dintre colegii din Franța sunt afectate de aceste acțiuni de protest. În învățământul superior, guvernul a declarat pentru CNN că una din trei instituții este perturbată de greve. În schimb, în sectorul sănătății, doar aproximativ 4% din forța de muncă a participat la grevă, fără a produce perturbări semnificative.
În domeniul transporturilor, patru din zece trenuri programate pentru astăzi au fost anulate, deși unele anulări au fost cauzate și de echipamente indisponibile. Sindicatele principale, precum CGT, cer o majorare imediată a salariului minim cu 10%, în timp ce sindicatul CFDT solicită o creștere de 100 de euro, adică aproximativ 7%. Pe de altă parte, grupurile de studenți revendică o creștere a bugetului educației cu peste 10 miliarde de dolari și investiții de 1,5 miliarde de dolari în infrastructura școlară, alături de 250.000 de locuri suplimentare la universitate.
Alte grupuri de protestatari au obiective diferite, precum mișcarea Vestele Galbene, care nu are o conducere formală și solicită demisia președintelui Emmanuel Macron și a guvernului său. Această mișcare radicală cere, de asemenea, un nou proces constituțional și protestează împotriva inegalității economice. În paralel, grupurile patronale au avertizat că cerințele de creștere salarială ar putea afecta competitivitatea și ar putea pune în pericol nivelul ocupării forței de muncă în întreaga țară.
Aceste manifestări de masă reflectă o perioadă de tensiuni sociale ridicate în Franța, unde sindicatele din diverse sectoare, de la medici și farmaciști la lucrători poștali și transporturi, au cerut grevă națională. Tensiunile sunt alimentate de revendicările privind salarii și pensii mai mari, pe măsură ce populația se confruntă cu creșterea costurilor vieții. Aceste acțiuni de protest depășesc limitele sectorului public, implicând și angajați din companii private.