Procurorul general al Israelului, Gali Baharav-Miara, a solicitat prezentarea unor probe concrete în cazul investigației privind presupusa fraudă electorală a partidelor arabe. Într-un comunicat transmis de purtătoarea sa de cuvânt, autoritatea a subliniat că, într-un stat de drept, anchetarea cetățenilor sau a alegătorilor aleși nu poate avea loc fără elemente de probă care să justifice o astfel de măsură. Procurorul a invitat Shin Bet să prezinte orice dovadă care ar putea fundamenta deschiderea unei anchete oficiale.
Tensiunile dintre procuror și serviciul de securitate au crescut după ce șeful Shin Bet, David Zini, a manifestat dorința de a obține autorizarea pentru audierea sub avertisment a patru politicieni arabi. Printre aceștia se numără Mansour Abbas, liderul partidului Ra’am, Ahmad Tibi, conducătorul partidului Ta’al și Sami Abu Shehadeh, liderul formațiunii Balad. Identitatea celui de-al patrulea parlamentar nu a fost dezvăluită din motive juridice, însă există informații considerate mai consistente de către anchetatori în acest caz.
Investigația condusă de Shin Bet vizează suspiciuni privind posibila finanțare din străinătate a unor campanii electorale menite să influențeze opinia publică și participarea la vot. Presa israeliană a raportat că autoritățile analizează eventuale legături cu surse din Qatar și Turcia. În același timp, există o dispută privind încadrarea juridică a dosarului, David Zini dorind ca acesta să fie tratat ca o infracțiune împotriva securității statului, ceea ce ar permite utilizarea interceptărilor și a datelor de comunicații.
Gali Baharav-Miara s-a opus acestei abordări, argumentând că, în absența probelor privind infracțiuni de securitate, suspiciunile privind fraudele electorale sau mituirea alegătorilor ar trebui tratate ca infracțiuni de drept comun. Pe de altă parte, președintele Comisiei Electorale Centrale, judecătorul Noam Sohlberg, a declarat că, deși suspiciunile trebuie investigate, anularea rezultatelor electorale ar necesita dovezi solide. Sohlberg a menționat că eventualele nereguli nu ar afecta integritatea întregului proces electoral.
Contextul politică este marcat de rezultatele alegerilor legislative, în care blocul premierului Benjamin Netanyahu a obținut 53 de mandate, în timp ce opoziția condusă de Gadi Eisenkot a acumulat 48 de locuri. Partidele arabe au obținut împreună 19 mandate în Knesset, parlamentul israelian de 120 de locuri. Niciuna dintre tabere nu a reușit să atingă pragul de 61 de mandate necesar pentru formarea unui guvern, ceea ce a generat o perioadă de incertitudine politică.
Scrutinul de pe 27 octombrie a modificat echilibrul de puteri, oferind formațiunilor arabe un rol potențial important în negocierile pentru formarea unui guvern. În paralel cu investigația privind influența străină, poliția israeliană analizează și suspiciuni de cumpărare a voturilor, existând deja arestări ale unor activiști asociați partidului Ra’am. Aceștia din urmă au negat orice implicare în distribuirea de bani în perioada scrutinului.