O mișcare de protest de amploare a avut loc în Franța, implicând peste un sfert de milion de persoane care au manifestat în peste 70 de localități. Centrala sindicală CGT a anunțat o participare de peste 250.000 de manifestanți, în timp ce ministerul de interne a estimat că numărul total de demonstranți a fost de circa 270.000 de persoane, distribuite în 180 de cortegii pe teritoriul țării.
Sectorul educației a fost puternic afectat de această mobilizare, Uniunea Studențești raportând că peste 90% dintre universități au fost implicate în proteste. Ministerul educației a precizat că 60 din cele 184 de instituții de învățământ superior din Franța au fost afectate de aceste mișcări revendicative. În paralel, Ministerul Acțiunii și Conturilor Publice a înregistrat o rată de participare la grevă de 10% în rândul funcționarilor publici.
La Paris, manifestația a început la Place de la Republique, unde s-au adunat mii de tineri și reprezentanți ai marilor centrale sindicale. Parcursul a fost stabilit de prefectura Parisului între Place de la Republique și Place de la Nation, după ce un traseu anterior a fost respins pentru că trecea pe lângă sediul președinției Republicii, guvernului și al Adunării Naționale. Atmosfera a fost descrisă ca fiind una de carnaval, cu muzică, dans și lozinci împotriva lui Emmanuel Macron și a capitalismului.
Deși au existat incidente izolate, precum incendii la licee în Toulouse și Lille, manifestațiile au fost în general calme. Spre deosebire de evenimentele violente de luna trecută, de această dată au fost absenți „les casseurs”, ovvero vandalii care de obicei afectează magazinele și instituțiile din capitală. Pentru a asigura ordinea, ministerul de interne a mobilizat aproximativ 70.000 de membri ai forțelor de ordine, incluzând polițiști și jandarmi.
Revendicările protestatarilor s-au concentrat pe costul vieții și pe condițiile din mediul educațional. Totuși, guvernul Lecornu se confruntă cu dificultăți majore în a răspunde acestor cereri, având un deficit bugetar de peste 5% din Produsul Intern Brut și o datorie publică de 120% din PIB. Această situație economică precară a dus la o radicalizare a electoratului, cu Marine Le Pen și Melenchon fiind figuri centrale în sondajele pentru alegerile prezidențiale din 2027.
Situația financiară a Franței este marcată de un dezechilibru fiscal semnificativ, reflectat în raportul dintre deficitul bugetar și Produsul Intern Brut. Cu o datorie publică ce atinge 120% din PIB, capacitatea guvernului de a implementa măsuri de compensare pentru revendicările sociale este limitată de resursele financiare disponibile. Acest context macroeconomic complică gestionarea tensiunilor sociale și a cererilor de creștere a puterii de cumpărare.