Iliana Iotova a câștigat alegerile prezidențiale din Bulgaria, în urma turului al doilea disputat duminică împotriva economistului Andrey Gyurov. Această victorie intervine într-un context marcat de crize politice repetate, care au transformat funcția prezidențială într-un instrument de arbitraj esențial. Deși Bulgaria este o republică parlamentară, instabilitatea de la nivelul guvernului a oferit șefului de stat o influență mai mare decât cea prevăzută teoretic de constituție.
Sistemul bulgar funcționează pe baza Constituției din 1991, document care a limitat deliberat prerogativele președintelui pentru a evita regimurile de partid unic. Totuși, președintele deține dreptul de a acorda mandate de formare a guvernului către partidele parlamentare, într-o ordine prestabilită. Dacă toate încercările de a forma un cabinet eșuează, președintele are puterea de a numi un guvern interimar, de a dizolva parlamentul și de a stabili alegeri anticipate, fără a avea nevoie de contrasemnătura premierului.
Pe lângă rolul de formator de guverne, șeful statului bulgar dispune de un veto suspensiv asupra legilor adoptate de parlament. Pentru ca acest veto să fie anulat, este necesară o majoritate de cel puțin 121 de deputați din totalul de 240. De asemenea, președintele numește patru dintre cei 12 judecători ai Curții Constituționale și conduce Consiliul Consultativ pentru Securitate Națională, deși acesta nu are putere de decizie obligatorie asupra deciziilor militare.
Diferențele față de România sunt marcante, având în vedere că sistemul românesc este unul semiprezidențial. În România, președintele are prerogative clare în politica externă, precum încheierea tratatelor sau reprezentarea țării în Consiliul European, în timp ce în Bulgaria rolul este subordonat guvernului. Totodată, președintele român conduce Consiliul Suprem de Apărare a Țării, care are rol decizional, spre deosebire de organul consultativ condus de președintele bulgar.
Instabilitatea politică din Bulgaria, caracterizată de opt scrutinuri parlamentare din 2021 încoace, a forțat președintele să gestioneze guverne interimare. Pentru a limita acest fenomen, Parlamentul a adoptat în decembrie 2023 un amendament care restrânge lista de posibili premieri interimari. Această măsură a fost validată de Curtea Constituțională cu un vot egal de 6 la 6, însă guvernul condus de Rumen Radev a anunțat intenția de a propune restabilirea libertății de alegere a președintelui.
Relația dintre Bulgaria și România rămâne una de parteneriat strategic, fiind influențată de deciziile politice din regiune. Proiectele de conectivitate, precum coridorul Fast Danube sau construcția unui al doilea pod peste Dunăre între Giurgiu și Ruse, sunt esențiale pentru integrarea economică. De asemenea, securitatea la Marea Neagră reprezintă un domeniu de cooperare comună între cele două state.