Un atac armat violent s-a produs în Cracovia, lăsând în urmă șase persoane decedate. Poliția a reușit să îl oprească pe atacator prin împușcare, acesta fiind ulterior reținut de forțele de ordine. În urma investigațiilor inițiale, s-a descoperit că în locuința suspectului se aflau încă trei persoane decedate, ceea ce extinde amploarea tragediei care a șocat orașul.
Imediat după incident, pe internet au început să circule explicații care încercau să contrazică faptele reale. Canale rusești au distribuit informații conform cărora vinovatul ar fi fost un cetățean ucrainean, un militar polonez sau un radical de dreapta. Totuși, autoritățile poloneze au intervenit rapid pentru a clarifica situația, confirmând că suspectul este un cetățean polonez care nu a efectuat serviciul militar.
Analiza realizată de QRIntel asupra primelor 16 ore de la incident arată că viteza de reacție a oficialilor a fost crucială. Confirmarea cetățeniei suspectului a venit în aproximativ trei ore, fiind relată de TVP World la ora 18:13. Această comunicare rapidă a împiedicat ca versiunea despre un „atacator ucrainean” să se instaleze masiv în presa poloneză și în cea occidentală, limitând astfel impactul propagandei.
Dezinformarea a fost orchestrată printr-un circuit complex care a implicat atât surse oficiale, precum TASS, cât și rețele de manipulare precum Pravda. Postările și comentariile apărute pe Telegram au fost preluate ulterior de boți și conturi poloneze de extremă dreapta sau antiguvernamentale. Acestea au folosit etichete precum „banderist” pentru a amplifica acuzațiile false privind vinovăția Ucrainei și pentru a susține teorii despre o înscenare.
O observație importantă a analizei este că anumite formulări folosite de dezinformatori au fost preluate și de oficiali. Premierul Donald Tusk a menționat termenul de terorism, iar ministrul de interne a vorbit despre opiniile radicale ale suspectului. Aceste declarații au fost preluate de agenții de presă internaționale, precum AFP și Associated Press, oferind o orientare ideologică titlurilor de știri care au fost apoi exploatate în mediul online.
Aceste tipare de manipulare nu sunt evenimente izolate, ci urmează un model repetat în ultimii ani. În 2024, după un atac cu cuțitul la Cracovia, au apărut aceleași afirmații false despre un agresor ucrainean. Ulterior, în 2025, după crima de la Universitatea din Varșovia și după incursiunea dronelor din septembrie 2025, aceleași canale pro-ruse au promovat teorii similare despre provocarea Ucrainei.