Vortexul polar, sistemul de vânturi care menține aerul extrem de rece în regiunea arctică, a suferit o prăbușire neobișnuit de timpurie în luna noiembrie. Acest fenomen atmosferic este considerat fără precedent în istoria măsurătorilor meteorologice, deoarece perturbarea majoră a avut loc mult mai devreme decât era de așteptat. Meteorologii monitorizează cu atenție această schimbare a circulației vânturilor la mare altitudine, care a apărut după o încălzire bruscă a stratosferei de deasupra Arcticii.
În condiții normale, acest vast sistem de vânturi puternice circulă în jurul Polului Nord la altitudini de zeci de kilometri, izolând aerul rece în regiunea arctică. Pe măsură ce iarna se apropie, vortexul tinde să se întărească, atingând intensitatea maximă în lunile de iarnă. Totuși, în anul 2026, prăbușirea acestuia s-a produs neobișnuit de devreme, chiar înainte de începerea iernii meteorologice în emisfera nordică, modificând radical circulația atmosferică la scară continentală.
Fenomenul este cauzat de o încălzire stratosferică bruscă, cunoscută sub denumirea de Sudden Stratospheric Warming (SSW). Atunci când apare un astfel de episod, temperaturile din stratosferă cresc rapid, iar vânturile dominante își pot reduce viteza sau își pot inversa direcția. Această schimbare poate permite aerului arctic să avizeze spre sud, ceea ce crește probabilitatea unor episoade cu temperaturi mult sub valorile obișnuite, incluzând episoade de ger și ninsori puternice în diverse regiuni.
Efectele acestor modificări la altitudini mari nu sunt neapărat imediate, deoarece influența asupra circulației atmosferice de la nivelul solului poate apărea după câteva zile sau săptămâni. Meteorologii precizează că nu se poate stabili cu certitudine care regiuni vor fi afectate sau cât de intense vor fi eventualele episoade de frig. Un aspect important este faptul că, în noiembrie, temperaturile din Arctica și Siberia nu au coborât încă la nivelurile extreme specifice mijlocului iernii, fapt ce ar putea limita intensitatea invaziilor de aer rece.
România ar putea fi printre țările influențate indirect de această perturbare a vortexului polar. Pentru ca aerul polar să ajungă în țară, este necesară o configurație atmosferică favorabilă care să permită transportul maselor de aer rece dinspre nordul sau nord-estul continentului. În funcție de evoluția anticiclonilor și a zonelor de joasă presiune, Europa Centrală și de Est poate experimenta perioade de răcire accentuată, deși există scenarii în care aerul foarte rece rămâne concentrat în alte regiuni.
Monitorizarea fenomenelor meteorologice extreme este esențială pentru siguranța publică, în contextul în care schimbările atmosferice pot aduce rapid condiții de vreme severă. În perioadele de instabilitate, autoritățile pot emite avertizări pentru fenomene precum ceața densă pe drumuri sau vijelii cu rafale de vânt ce pot atinge viteze de până la 70 km/h, afectând circulația și siguranța deplasărilor.