O serie de amenințări cu bombă, transmise prin e-mail, a afectat cel puțin 25 de curse aeriene de linie în întreaga Europa, provocând devieri de trasee și proceduri de urgență. În România, un zbor Wizz Air care venea de la Milano a fost obligat să aterizeze pe aeroportul Henri Coandă, unde 182 de pasageri au fost evacuați de urgență. Autoritățile au confirmat ulterior că amenințarea a fost falsă, după ce echipele de intervenție au verificat aeronava și bagajele.
Echipajul de la bordul zborului Milano-București a aplicat protocoalele de siguranță imediat ce a primit alerta. Conform pilotului Cezar Osiceanu, piloții trebuie să bifeze un checklist general, să leagă pasagerii și să identifice bagajele suspecte. În urma alertei, aeronava a afișat un cod de transponder specific și a primit prioritate absolută pentru aterizarea pe primul aeroport disponibil. După ce avionul a fost retras într-o zonă izolată, verificările amănunțite au durat aproximativ două ore și jumătate.
Pasagerii au descris un proces de control riguros la aeroportul din Otopeni. Cristina Podoreanu a relatat că au fost prezente autospeciale de pompieri, poliția și unități antitero, iar pasagerii au fost obligați să se descălțeze și să treacă prin controale fizice. Radu Balaș a menționat că, deși echipajul nu a comunicat direct despre amenințare pentru a evita panica, prezența masivă a forțelor de securitate a indicat imediat natura incidentului. Toate alarmele de pe acest zbor s-au dovedit a fi false.
Compania Națională Aeroporturi București a fost vizată și de alte două amenințări prin e-mail, provenite de la aceeași adresă. Prima alertă menționa un avion care ar urma să sară în aer, vizând o cursă Air Serbia, în timp ce a doua se referea la un zbor de la Sofia care nu exista în realitate. Autoritățile române au deschis cercetări pentru a identifica expeditorul acestor mesaje. Această situație se încadrează într-un context de instabilitate care a afectat numeroase companii aeriene în ultimele zile.
La nivel european, incidentul cu Aer Lingus de la Dublin a necesitat interceptarea unui avion de vânătoare francez, după ce acesta și-a schimbat ruta către Évreux. Alte zboruri, inclusiv unele operate de Finnair, au fost afectate în Bulgaria, Danemarca, Spania și Cehia. Jacob Funk Kirkegaard, analist militar la Bruegel, a susținut că aceste tactici sunt folosite pentru a provoca haos și a speculat că guvernul Rusiei ar putea avea un interes în astfel de acțiuni. Apostolos Tzitzikostas a declarat că investigațiile naționale sunt încă în desfășurare.
Aceste amenințări prin e-mail apar într-un context de securitate cibernetică fragil, unde grupări precum „Statul Masculin” au fost asociate cu astfel de acțiuni de destabilizare. În timp ce oficialii europeni monitorizează evoluția situației, se încearcă stabilirea unei legături între toate cele 25 de incidente raportate. Monitorizarea riguroasă a procedurilor de operare standard rămâne singura metodă prin care companiile aeriene pot gestiona aceste alarme false fără a compromite siguranța pasagerilor.